OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Comisia Constitutionala a finalizat, saptamina trecuta, proiectul revizuit al Constitutiei. Desi rezervele formulate de Opozitie nu au fost putine, PNL a ales sa voteze in favoarea textului respectiv. Singurul partid care si-a exprimat intr-o maniera mai concreta – abtinere de la vot – nemultumirile a fost Partidul Democrat.

Modificarile aduse textului fundamental nu se ridica la inaltimea asteptarilor create de masina propagandistica a partidului de guvernamint. Lansarea dezbaterii a fost, in primul rind, o impresionanta mobilizare a competentelor pesediste in materie de comunicare – ne referim aici la publicitatea facuta in mass media privind participarea comuna a cetatenilor la modificarea Constitutiei, nu numai in faza finala, adica cea a referendumului, ci si in cea initiala, aceea a stabilirii prioritatilor. Ideea organizarii unui Forum constitutional on-line care sa concentreze principalele observatii ale fiecarui individ dornic sa-si faca auzit punctul de vedere a facut parte din aceeasi vasta operatiune. Implicarea cetateanului in procesul legislativ, mai ales in cel de elaborare a legii fundamentale, este o masura care poate avea un anumit succes, ca orice abordare populista a relatiei guvernantilor cu guvernatii.
S-a ajuns, in acest fel, la unul dintre capetele drumului. Urmeaza, fireste, discutarea in plen a textului stabilit la votul de martea trecuta. Liniile de forta se cunosc insa, deja. Avem de-a face cu modificari contestate mai ales de PD, care aduce critici precise proiectului. Este vorba in primul rind de insuficienta limitare a practicii ordonantelor de urgenta emise de Guvern. (Formula folosita la Articolul 114, alineat 4 din proiectul in cauza este interpretabila – „situatii extraordinare a caror reglementare nu comporta sub nici o forma aminarea“.) Democratii cerusera o „limitare drastica“, astfel incit emiterea unor asemenea acte normative sa nu mai fie posibila decit in caz de catastrofa naturala, de razboi sau in alte situatii exceptionale.

De altfel, problema guvernarii prin ordonante este una mai veche si nu constituie neaparat nota distinctiva a acestei guvernari. Climatul legislativ al perioadei 1996-2000 a fost, la rindul lui, dominat de caracterul excesiv de stufos si uneori incoerent sau contradictoriu al unui sistem legislativ rezultat din excesul de ordonante de urgenta. Opozitia democratica in general – si PD in mod special – privesc acum aceasta practica, dusa pe cele mai inalte culmi ale perfectiunii de Guvernul Nastase, drept un amestec al Executivului in procesul legislativ, consacrat de Constitutia insasi ca fiind, in principal, o competenta a Parlamentului.
Intr-o logica similara – cea a apararii principiului separatiei puterilor in stat – PD ataca prevederile legate de Consiliul Superior al Magistraturii, mai ales pe acelea privind componenta acestui organism. Ministrul Justitiei este, potrivit proiectului, membru cu drept de vot in Consiliu, fapt ce poate antrena imixtiuni ale Executivului in puterea judecatoreasca.
O alta problema invocata de Partidul Democrat in argumentarea deciziei de abtinere de la votul final din Comisia Constitutionala este posibilitatea utilizarii in scris a limbilor minoritatilor nationale in instantele de judecata. Aceasta prevedere este de natura, conform PD, sa duca la instituirea unei justitii paralele.

Criticile aduse de PNL au vizat in special atributiile si modul de organizare a activitatii Parlamentului. „Marea nemultumire“ a liberalilor este legata, potrivit declaratiilor fostului presedinte Valeriu Stoica, de mentinerea unor competente legislative identice pentru cele doua Camere ale Legislativului, astfel ca procedurile legislative vor fi la fel de indelungate si de greoaie ca si pina acum. PNL pleda pentru mentinerea atributiilor de legiferare numai la Camera Deputatilor, in vreme ce Senatul ar fi urmat sa aiba un rol „ponderator“ si atributii legate de legiferarea tratatelor si de numirea inaltilor functionari in institutiile statului.
PSD-ul, pe de alta parte, desi s-a opus, de pilda, ideii avansate de PD de retragere a mandatelor senatorilor si deputatilor migratori (PSD se afla, de altfel, in plin proces de „recrutare“, mai ales din ograda PD), a admis o oarecare limitare a sferei de actiune a imunitatii parlamentare. Acceptarea unei asemenea masuri, desi nu radicala, este un progres fata de atitudinea initiala manifestata de partidul de guvernamint in aceasta problema. Inca de la Delegatia Permanenta de lunea trecuta, PSD anuntase ca intentioneaza sa restringa aria de actiune a imunitatii numai la faptele care privesc in mod direct activitatea legislativa. Anuntul venea, in treacat fie spus, dupa ce presedintele Ion Iliescu se pronuntase si el in favoarea restringerii imunitatii si a simplificarii procedurilor de trimitere in judecata a parlamentarilor.

Punctele cistigate sint cele, sa spunem, „elementare“, cum ar fi garantarea proprietatii, dreptul cetatenilor straini de a cumpara terenuri si eliminarea exclusivitatii cetateniei romane pentru ocuparea functiilor publice.
Asa cum se prezinta dupa votul Comisiei Constitutionale, Constitutia revizuita rateaza insa sansa de a provoca o dezbatere reala pe marginea elementelor definitorii ale regimului politic din Romania. Aceasta pentru ca discutiile pe marginea schimbarii legii fundamentale s-au desfasurat, din august pina in decembrie, sub amenintarea alegerilor anticipate. Situatiile create de conflictul dintre Adrian Nastase si Ion Iliescu au aratat care sint riscurile modificarii Constitutiei sub presiunea unor imperative politice de circumstanta. Opozitia a reactionat in consecinta, blocind revizuirea unor articole decisive, cum este cel referitor la dizolvarea Parlamentului, chiar daca, dupa „anumite“ presiuni, prim-ministrul a renuntat la ideea anticipatelor. Alegerea pare sa fi fost facuta: decit sa faca schimbari in favoarea partidului lui Adrian Nastase, Opozitia a preferat sa voteze ne-schimbarea.