OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

„Incepind cu acest numar masiv, revista noastra se va numi Secolul 21. Nu este vorba de o mecanica punere de acord cu calendarul. Secolul al douazecilea si publicatia care-i purta numele au fost cotropite mereu de invazia secolului al douazeci si unulea, ca de fireasca invazie a viitorului“, noteaza Stefan Aug. Doinas, directorul prestigioasei publicatii, in editorialul intitulat Un nou inceput de drum. Daca ultimul numar al Secolului 20 fusese dedicat „secolului Ernst Jünger“, numarul de fata – sextuplu – il are in centru pe filozoful Friedrich Nietzsche, ginditorul nihilist al Supraomului, „un precursor al secolului XX“: „Friedrich Nietzsche n-a apucat sa supravietuiasca, fizic, secolului al XIX-lea, dar a trait, post-mortem, in aproape toate dramele, esecurile si izbinzile secolului al XX-lea. Cine, mai complet decit el, ar putea sa ne pregateasca pentru spiritul epocii care va veni?“ Cele 400 de pagini ale „dosarului“ ofera, in acest sens, un adevarat regal. Trebuie adaugat ca, pe linga figura filozofului german, revista se bucura de prezenta filozofului si parlamentarului european Gianni Vattimo, unul dintre cei mai cunoscuti filozofi ai postmodernitatii, aflat in descendenta criticii nietzscheene. Vattimo ne-a vizitat tara la sfirsitul lui noiembrie 2000, ocazie cu care a participat la o serie de manifestari, intre care un colocviu international cu comunicari si doua mese rotunde, toate „transcrise“ in cadrul prezentului numar al Secolului 21. Desfasurat la Bucuresti in perioada 24-25 noiembre 2000 sub presedintia filozofului italian, colocviul international Nietzsche – precursor al secolului XX s-a bucurat de prezenta unor nume precum Hans-Georg Thönges, Mihai-Razvan Ungureanu, Eugen Vasiliu, Stefan Aug. Doinas, Mihailo Djuric, Mihai Sora, Emilia Mineva, Haralambi Panicidis. Demne de tot interesul s-au dovedit a fi si mesele rotunde: prima – Nietzsche si moartea lui Dumnezeu – desfasurata cu participarea unor filozofi semnificativi: Mircea Flonta, Ion Ianosi, Mihai Sora, Mihailo Djuric, cea de-a doua – avind drept tema Problema confiscarilor politice ale gindirii lui Nietzsche – avindu-i ca participanti (alaturi de amintitul Gianni Vattimo) pe Stefan Aug. Doinas, Alexandru Zub, Daniel Barbu, Ion Bogdan Lefter. Ultima dezbatere e „postfatata“ de un substantial eseu pe aceeasi tema al lui Stefan Aug. Doinas. Sectiunea intitulata Filozoful artist contine, de asemenea, citeva piese „grele“, intre care amintim (ca recuperari) un text al lui Heidegger despre Metafizica lui Nietzsche, un comentariu al lui Ioan Petru Culianu despre afinitatea dintre gindirea nietzscheeana, joc si spiritul Renasterii si un captivant eseu semnat de Rudiger Safranski: Nietzsche – biografia gindirii. Un alt eseu, aparent contrariant prin titlu si obiectul investigatiei (Ethos si discurs etic la Nietzsche) propune Constantin Zaharia. La fel de provocatoare si de fecunde prin noutatea si finetea interpretarilor sint eseurile semnate de Sorin Alexandrescu (Criticii „nevertebrarii“: Nietzsche, Ortega y Gasset si Cioran) si Ion Ianosi (Nietzsche si Marx) in cadrul sectiunii Filozofie si politica, sectiune care ne retine atentia si printr-un text al filozofului Karl Jaspers despre Nietzsche si marea politica. Capitolul Receptari contine doua texte-reper: Nietzsche in Franta de Jacques Le Rider, o investigatie in care reputatul comparatist „prinde“ autori precum Georges Bataille, Foucault, Deleuze, Derrida, si un text al lui Gilles Deleuze (intre altele – „monograf“ al lui Nietzsche), Gindirea nomada: Nietzsche si filozofia. Misterul Ariadnei dupa Nietzsche. Mentionam, de asemenea, partea a doua a dialogului dintre Stefan Aug. Doinas si Gianni Vattimo.
Am lasat la finalul acestei prezentari un amanunt amuzant: din cuprins (v. sectiunea Texte filozofice, poeme, corespondenta), aflam ca traducerea romaneasca a celor citeva poeme de tinerete ale lui Nietzsche ii apartine lui Stefan Popa. La sfirsitul respectivelor texte scrie insa „in romaneste de Stefan Aug. Doinas“. Nu e nici o greseala aici. E doar o „deconspirare“ involuntara, caci numele adevarat al scriitorului (si directorului) Stefan Aug. Doinas este... Stefan Popa.