OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

A aparut numarul 2/2001 al Revistei Romane de Stiinta Politica Studia politica, editata de Institutul de Cercetari Politice din cadrul Universitatii bucurestene. Cele peste 630 de pagini cuprind studii, eseuri, analize, recenzii ale unor lucrari din domeniu, alcatuind un sumar de o consistenta stiintifica remarcabila si de un interes problematic indiscutabil, in care soliditatea si articularea analitica sustin numeroasele provocari ideatice. Revista se deschide printr-un incitant eseu comparativ („argumentum“) semnat de profesorul Marc Lazar de la Universitatea de Istorie si Sociologie politica din cadrul Institutului de Studii Politice din Paris, director al Scolii doctorale de Stiinta Politice Le communisme entre projet totalitaire et démocratie en France et Italie. Partea cea mai substantiala este asigurata de contributiile din sectiunea Articuli, care abordeaza, intr-o secventialitate ordonata cronologic, aspecte controversate si/sau mai putin explorate ale istoriei politice sau cultural-politice romanesti. Studiul lui Daniel Barbu, Dreptatea impotriva legii sau despre economia politica a iertarii, se opreste asupra unor practici constitutionale si juridice ale „Vechiului Regim“ premodern autohton de la Petru Schiopul sau Constantin Brincoveanu la Al. Ipsilanti, insistind asupra principiului (fundamental in epoca) al „dreptatii impotriva legii“ prin care se manifesta ceea ce, in termeni foucauldieni, autorul numeste „puterea pastorala a principilor“.

O „traditie“ ale carei reflexe pot fi urmarite si in practicile vietii publice din Romania de azi: „Nu balcanismul ar trebui facut raspunzator de ceea ce astazi, prin preluarea unui limbaj destinat sa descrie alte arhitecturi sociale, este calificat drept coruptie, ci insasi natura raporturilor de putere si a echilibrelor constitutionale, asa cum pot fi sesizate la nivelul textelor istorice“... Un solid si minutios eseu despre Geneza unui regim autoritar: Constitutia din 1938 semneaza, in continuare, Ioan Stanomir. Amendind linia oficiala a istoriografiei postbelice, care vorbeste de instaurarea unei Dictaturi Regale, autorul prefera sa vorbeasca despre o monarhie autoritara evoluind in cadrele specifice ale unui stat care nu mai beneficia de liberul joc al partidelor politice. Criza constitutionala marcheaza, in acest sens, o ruptura cu traditia romaneasca de dupa 1859. Dincolo de examinarea unor aspecte precum, de pilda, instituirea comunitarismul nationalist, a statului corporatist si a concentrarii masive a puterii executive in miinile monarhului devenit aproape un monarh absolut, pregatind derivele totalitariste, studiul propune o perspectiva „corecta si dezideologizata“ asupra conditiilor extrem de controversate care au pregatit inceputul sfirsitului democratiei parlamentare romanesti. Or, o asemenea intelegere a dinamicii evolutiilor politice si institutionale de dupa aceasta data este „de neconceput in absenta analizei articolelor Constitutiei de la 27 februarie 1938“.

Florin Turcanu este autorul unui interesant material privind O tentativa de resuscitare a revistei Gindirea in exil (1947) de catre Alexandru Busuioceanu si Vintila Horia. Paginile de corespondenta dintre cei doi, restituite in cuprinsul respectivei contributii, reprezinta o contributie documentara semnificativa. Un „acros“ catre problemele fierbinti ale derivelor antidemocratice, nationalist-extremiste din tarile Europei Centrale si de Est de dupa caderea Cortinei de Fier e reprezentat de complexul si incomodul studiu comparativ lui Michael Schafir, Reds, Pinks, Blacks and Blues. Radicals Politics in Post-Communist East Central Europe. Citeva „teme“: intelectualii si radicalismul politic, teoriile conspirationiste si antisemitismul, „majoritatile victimizate“ in cautarea unor Eroi-model, stinga radicala. In fine, studiul-eseu Le postcommunisme roumain – une quête manquée du bien commun de Alexandra Ionescu analizeaza o tema centrala a postcomunismului romanesc: slabiciunea politicului si cautarea unui „sens al tranzitiei“. Concluziile analizei, care nu evita nici una dintre problemele majore ale repozitionarilor socio-politice de dupa 1989, sint mai degraba sceptice. Democratia romaneasca postdecembrista s-a dovedit incapabila de a propune un „bine comun“ – alternativ puterii Statului paternalist – de natura sa asigure o reala solidaritate sociala, guvernata de mecanismele pietei libere. In aceste conditii, societatea romaneasca apare ca „o societate care refuza sa se cunoasca pe sine“.

In cadrul sectiunii Subsidia, pe linga eseurile semnate de Fabrizio Cantelli, Steve Jacob si Giovana Verardo, care abordeaza probleme ale autonomiei regionale si a democratizarii sistemului juridic-administrativ in tari ale Europei Occidentale, mentionam o buna, cuprinzatoare Cronologie a vietii politice din Romania, 1 ianuarie-31 martie 2001 realizata de un grup de trei studente la stiinte Politice: Monica Botez, Dana Manescu si Caterina Preda.
Departe de a fi o „Cenusareasa“ a revistei, sectiunea de recenzii, extrem de bogata (peste 25 de titluri, atent comentate) este, dimpotriva, una dintre cele mai atractive. Sint recenzate lucrari dintre cele mai diverse (si de cele mai diverse „calibre“), toate insa conexe domeniului socio-politic. Printre numele de rezonanta – Mircea Flonta, Pierre Bourdieu, Vladimir Tismaneanu, Alexandru Zub, C. Radulescu-Motru, Magda Carneci, Petre Pandrea, Adrian Marino si Sorin Antohi, Marc Ferro s.a. Se detaseaza comentariile critice dure, dar meticuloase si extrem de atente ale lui Cristian Preda despre o lucrare cel putin „ciudata“ a lui Emilian M. Dobrescu (Romanografia. Bilant si perspective) si cel despre o carte cu merite importante, dar si cu carente si inegalitati semnificative, precum Dictionarul de scrieri politice fundamentale coordonat de Laurentiu Stefan-Scalat si aparut anul trecut la Editura Humanitas.