Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2000   |   Noiembrie   |   Numarul 40   |   Noile geografii ale imaginarului (II)

Noile geografii ale imaginarului (II)

Autor: Nicu GAVRILUTA | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Este suficient sa ne imaginam un asemenea univers pentru a intelege ca pentru noi el n-ar avea nici un secret. L-am putea observa si controla nestigheriti, fara sa fim la rindul nostru observati. Am putea interveni in lumea lor facind, de pilda, obiectele sa apara si sa dispara. Evident, ei ar interpreta faptul acesta ca pe un miracol, iar la noi s-ar raporta ca la niste zei. Mai mult chiar, stapinind lumea lor bidimensionala, noi ii putem prelua, rasuci si trece in cea de-a treia dimensiune. Faptul le-ar provoca o inversiune esentiala: partea dreapta a corpului lor ar deveni stinga si invers. „Evident, morala povestii este aceea ca o fiinta dintr-un spatiu cvadridimensional va putea actiona in lumea noastra tridimensionala in exact acelasi mod in care actionam noi intr-o lume bidimensionala“1.

Doua sint intrebarile care se pun in acest moment: 1) cum am putea vedea noi o fiinta cvadridimensionala? si 2) cum ne-ar vedea aceasta pe noi? La prima intrebare (inca) nu se poate raspunde adecvat. Pentru a formula un raspuns la cea de-a doua, Ch. Hinton a invocat modelul analogic al supei. Iata in ce consta experimentul. Ne putem imagina o fiinta plata traind intr-un univers bidimensional reprezentat de suprafata unei supe. Ea va percepe lingura mea care traverseaza spatiul supei ca pe o linie. Ridicind, coborind sau rasucind lingura, eu o determina sa-si schimbe dimensiunile care se afla in contact cu supa. O pot face sa apara si sa dispara miraculos in orice loc al farfuriei. O asemenea ciudata realitate tridimensionala i se releva platlandezului in timp si prin timp. Nici o fiinta bidimensionala n-are posibilitati s-o perceapa concret, deodata, in intregul ei. O vede fragmentar, sub forma unei linii care-si schimba in permanenta dimensiunile. Totusi, s-ar putea, sustine Culianu, ca unul dintre matematicienii platlandezi de geniu sa-si dea seama ca misteriosul Zeu nu-i decit un obiect-ideal, matematic, abstract pentru cei mai multi. Insa nici cel mai dotat dintre ei n-ar indrazni sa mearga pina acolo si sa sustina faptul ca lingura e un obiect fizic real!

Ideea lui Charles Hinton – fantastica la vremea ei – este astazi una cit se poate de conventionala. Culianu demonstreaza acest fapt invocind exemplul electricitatii. Ceea ce este electricitate in spatiul tridimensional devine forta gravitationala in dimensiunea a patra. Altfel spus, ceea ce noi aici percepem drept o parte este, de fapt, un misterios intreg ascuns privirii. Adincurile spatiului sint celelalte dimensiuni ale realitatii pe care o creatura tridimensionala inca nu are posibilitatea sa si le reprezinte. Asta nu inseamna absolut deloc ca ele nu sint reale si ca nu exista.
Imaginata in secolul al XIX-lea, dimensiunea a patra a devenit in secolul XX o ipoteza plauzibila pentru explicarea „multor fenomene misterioase asociate de regula cu religia sau magia“2. Lucrurile sint insa cu mult mai complicate din moment ce stim astazi ca exista mult mai multe dimensiuni. Fizicienii contemporani numara 10-11 asemenea dimensiuni in masura sa explice fortele care opereaza in universul nostru. Interesant este faptul ca insusi spatiul nostru mental are o „hipergrosime“ care-l orienteaza spre alte dimensiuni. De el se ocupa astazi psihologii, fizicienii, spiritistii, dar si istoricii religiilor, I.P. Culianu a fost unul dintre pionierii aplicarii lui in istoria religiilor si in stiintele umaniste in general.


4. Starile mistice in viziune cvadrimensionala

Noua perspectiva multidimensionala aplicata fenomenelor spirituale ofera astazi deschideri noi si fascinante de analiza. Nu intimplator I.P. Culianu s-a interesat de noua fizica si informatica, de cercetarile asupra Starilor Modificate de Constiinta (SMC) si de stiinta calculatoarelor. Cu ajutorul lor, el spera sa inteleaga mai bine ceea ce se intimpla in religie, folclor, magie sau mistica. Cit priveste pe aceasta din urma, Culianu a constatat ca sint foarte putine descrierile unor stari mistice care sa corespunda viziunii cvadridimensionale. Doua dintre ele s-ar gasi in Autobiografia unui yoghin a lui Sri Paramahansa Yogananda.

Lovit usor cu palma peste piept de celebrul sfint bhaduri Malasaya, Yogananda a avut o viziune neobisnuita. Avea parca un ochi omniprezent cu care vedea toate scenele ce se petreceau in spatele lui, lateral sau oriunde. Vedea absolut peste tot, ca si cum el s-ar fi aflat in mijlocul ochiului care priveste. Experienta aceasta a repetat-o atunci cind a fost atins cu mina deasupra inimii de gurul sau Sri Yukteswar Giri. Relatind aventurile spirituale ale unui medic pasionat de yoga. Mircea Eliade oferea si el in Secretul doctorului Honigberger imaginea unei viziuni cvadridimensionale. Ea apare in timpul unor anumite practici spirituale. „Dupa citeva clipe de sovaiala, am deschis iar ochii. Mi-am dat seama ca era inutil sa privesc, sa-mi intorc pupilele catre un anumit col al odaii; vedeam in orice parte as fi voit, vedeam oriunde mi-as fi aruncat gindul, fie ca aveam sau nu ochii deschisi“3. In aceasta ultima situatie, viziunea multidimensionala survine in urma unui exercitiu yoga de accedere a constiintei treze in straniul univers al somnului.
O alta descriere a starii cvadridimensionale apartine lui J.L. Borges si este prezentata in celebra sa scriere El Aleph. Alephul este unul dintre punctele spatiului care le contine in sine pe toate celelalte.
Concluzia lui I.P. Culianu este ca aceasta perspectiva cvadridimensionala propusa de noua stiinta „nu confirma, dar nici nu infirma interpretarea experientelor mistice in termeni cvadridimensionali“4. Cu certitudine insa, ea provoaca noi perspective de interpretare a starilor extatice si a tuturor formelor de experiente religioase. Din acest punct de vedere, istoricul I.P. Culianu a fost un vizionar in adevaratul sens al cuvintului.


5. Experientele in Arta Corpului, psihotropia si universurile paralele

Un alt fenomen in masura a fi interpretat din perspectiva celei de-a patra dimensiune este cel al experientelor in Afara Corpului (EAC). In Calatorii in lumea de dincolo si alte scrieri, I.P. Culianu le prezinta ca fiind unviersale. Ele sint cunoscute de la extaticii greci pina la practicile unor moderni din zilele noastre. Dedublarea corpului eteric este un fenomen devenit celebru gratie, in special, cercetatorilor lui Raymond Moody. Acesta a publicat in 1975 celebra, de acum, carte Viata dupa viata. Cel care a explicat insa din perspectiva cvadridimensionala acest fenomen a fost Robert A. Monroe. El a trait o experienta cu totul iesita din comun. Corpul sau eteric a fost rotit in hiperspatiu, rasucit in a patra dimensiune si transformat in propria sa imagine din oglinda. Totul s-a inversat in urma acestei ciudate treceri. Partea stinga a devenit dreapta si invers. Este exact ceea ce a patimit Alice in tara minunilor.

Acest fenomen cvadridimensional este astazi analizat si de psihotropie. El devine uneori posibil gratie unor stari de extaz create cu ajutorul ingerarii de narcotice si halucinogene. Subiectul a ajuns sa fie in voga in timpul revolutiei psihedelice din anii ’60-’70. Richard Alpert, lector de psihologie clinica, si asociatul sau Timothy Leary au fost concediati la 27 mai 1963 pe motiv ca au distribuit droguri studentilor de la Universitatea Harvard in vederea provocarii starilor extatice si a calatoriei in universurile multidimensionale. Cei doi organizeaza in octombrie 1962 International Federation for Internal Freedom (Federatia Internationala pentru Libertatea Interioara). Pariul celor doi tineri universitari era acela de a deconstrui stereotipurile si cliseele cu privire la nocivitatea totala a consumului de droguri. Convingerea lor era ca o administrare riguroasa si controlata a unor droguri, in cadrul unui scenariu initiatic aproape uitat in lumea moderna, ar elibera mintea si ar deschide-o spre noi nivele ale realitatii.
Hans Peter Duer, antropolog german format la Chicago si eliadian declarat, a folosit droguri de padure in anii ’60 cu scopul de a experimenta pe viu anumite practici magice ale indienilor nord-americani.

Dupa unele surse, I.P. Culianu insusi ar fi fost interesat de aceasta tema a provocarii mintii prin mijlocirea plantelor narcotice si halucinogene.
Cu totii au incercat sa se lupte cu morile de vint academice sustinind ca este foarte profitabil sa renuntam la anumite conventii si clisee pentru a intelege ceva si din fata nevazuta a acestei lumi. Moody, Monroe, Alpert, Leary, Duerr, Culianu au cistigat citeva aparent absurde batalii, dar razboiul continua. Cert este ca speculatiile referitoare la a patra dimensiune au revolutionat „domeniul fizicii teoretice moderne“5. Faptul este cu atit mai remarcabil cu cit cei mai multi dintre noi sintem incapabil sa ne miscam eficient chiar si in a treia dimensiune. „Intr-adevar, directia sus-jos ne este cunoscuta numai prin neglijabila diferenta dintre pozitia de culcat (sau asezat) si pozitia in picioare. Penetram suprafata dura a pamintului numai dupa moarte si nu sintem in stare sa zburam, decit in vis“6. Din 1991, de cind I.P. Culianu a scris aceste rinduri, si pina astazi, situatia nu s-a schimbat semnificativ.


6. Internetul si magia lumilor virtuale

Tema universurilor alternative cunoaste astazi o spectaculoasa popularitate gratie, printre altele, lumilor virtuale create pe calculator. In acest sens, Internetul are un rol cu totul privilegiat. Acest imens sistem de interconexiune a retelelor de informatie din intreaga lume a fost folosit initial de Pentagon, cu scopul de a rezista efectelor provocate de bomba atomica. Incepind cu anul 1994, presedintele american Bill Clinton a decis ca reteaua Internet sa fie utilizata si de marile organisme financiare. Din acel moment, Internetul a cunoscut o amploare cu totul deosebita.
Faptul ca textele transmise pe Internet pot fi difuzate in intreaga lume, anulind astfel distantele, l-ar putea indreptati pe I.P. Culianu sa vada in acest gigant sistem informational pe Magicianul de servici al lumii moderne. Internetul transmite informatii care pot fi asociate cu imagini (fotografice sau video) si sunete.

O alta functie a Internetului este cea care urmareste crearea unei lumi virtuale sau imaginare. Ce este insa realitatea virtuala? In mod obisnuit, ea reprezinta o lume posibila, alternativa fata de lumea noastra obisnuita, creata prin inselarea simturilor omenesti: vazul, auzul si simtul tactil, deocamdata. Darius Hupov considera ca in viitor ne putem astepta la o fascinanta extindere senzoriala care ne va da posibilitatea sa avem in aceasta lume virtuala si un simt al pozitiei, al perceptiei miscarii si directiei acesteia (analizatorul vestibular). Probabil ca nici simtul olfactiv nu va fi lasat deoparte. In textul sau Geografii ale imaginarului pe Internet, Darius Hupov numeste aceasta lume realitate virtuala senzoriala (RVS). Ea este prezenta pe Internet cu ajutorul limbajului VRML (virtual reality modeling language – limbaj de modelare a realitatii). Deocamdata, aceasta lume virtuala senzoriala are doar trei dimensiuni in care putem naviga: inainte/inapoi, sus/jos. Avem posibilitatea de a efectua si infinite rotatii.

Mai exista insa si o realitate virtuala conceptuala. Ea cuprinde imaginile si reprezentarile unor expoziii in cyberspatiu sau pe cele ale unor orase virtuale. La aceste bazare postmoderne create pe calculator poti accede astazi avind o minima inzestrare tehnologica (computer, modem si linie telefonica). Fiecare dintre noi are astfel sansa de a participa efectiv la „realitatea“ acestor lumi virtuale construindu-si o pagina WEB. Sau, daca doreste, isi poate rezerva doar placerea unor simple vizite turistice.
Lumea virtuala a calculatorului spulbera orice bariere legate de timp, spatiu sau de oboselile si spaimele calatoriei propriu-zise. Iti permite, de exemplu, sa reciti mantre si sa te inchini intr-o manastire tibetana, sa te „bronzezi“ pe plajele insorite ale coastelor sud-americane, sa traiesti viata salbatica a unor insule pustii sau sa participi la o ceremonie religioasa virtuala in India. S-a tot scris despre dorinta japonezilor de a crea anumite cafenele virtuale pe calculator. Posibilii clienti sint cei din SUA, Japonia, Emiratele Arabe Unite, Suedia, dar si cei din Singapore sau Estonia. Romanii, deocamdata, continua sa ramana fideli cafenelelor traditionale.

Un alt celebru exemplu de reaitate virtuala conceptuala (RCV) este site-ul numit Cybertown (http:/www.cybertown.com) al firmei Paramount Pictures. Este un oras virtual dotat cu Primarie, Biblioteca, statie TV, locuri de distractie, institutii educative, cluburi si chiar metrou. Daca te inscrii si contribui cu ceva la existenta orasului (chiar cu simpla participare la jocul celorlalti), atunci poti dobindi statutul de rezident. Daca nu, ramii un simplu vizitator. Interesant este faptul ca te poti transforma imediat din vizionar in rezident, daca doresti si daca accepti regulile jocului. Ar mai fi de amintit si site-ul companiei Black Sun (http:/ blacksun.com/), destinat comunitatilor virtuale. El cuprinde astazi oferte de informatii, servicii si shoping on-line.
Toate acestea demonstreaza ca ideile lui I.P. Culianu incep sa aiba o actualitate din ce in ce mai evidenta. Asadar, de la tridimensionalitatea lumii noastre obisnuite la multidimensionalitatea altor lumi nu e decit un pas. Teoretic, el a si fost deja facut. Ramine doar ca intr-un viitor apropiat sa pasim propriu-zis in alte dimensiuni ale realitatii. Ele pot convinge de pe acum de consistenta si misterul lor. Culianu poate fi considerat o calauza bine antrenata in aceste universuri multidimensionale, dar si in tinuturile lumii de dincolo.

_____________
1. I.P. Culianu, Calatorii in lumea de dincolo, ed. cit., p. 49.
2. Ibidem, p. 51.
3. Mircea Eliade, Secretul doctorului Honigberger, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1991, p. 33.
4. I.P. Culianu, op. cit., p. 58.
5. Ibidem, p. 61.
6. Ibidem, pp. 61-62.

(Fragment din volumul Culianu, jocurile mintii si lumile multidimensionale,
prefata de Moshe Idel in curs de aparitie la Editura Polirom)

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
Endemicul plagiat în şcoala românească
Cele mai recente comentarii
gabriela.gheorg@gmail.com
o referință la lucrările dlui Solomon Marcus
ma bag &io ca musca pan' lapte...
ref nedumerirea dlui Foarta
nea marin
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire