Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2011   |   Decembrie   |   Numarul 604   |   Norman Manea – Premiul Nelly Sachs

Norman Manea – Premiul Nelly Sachs

GALERIE FOTO – Festivitatea de la Dortmund

Autor: Ina HARTWIG, Norman MANEA | Categoria: Actualitate | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Norman Manea – Premiul Nelly Sachs

Duminică, 4 decembrie 2011, la Dortmund, scriitorului Norman Manea i s-a decernat Premiul „Nelly Sachs“ – un prestigios premiu acordat în Germania. Premiul „Nelly Sachs“ poartă numele scriitoarei germane de origine evreiască, aceasta evitînd deportarea în lagărele de concentrare, refugiindu-se la Stockholm, în 1940, apărată de scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf, care i-a oferit găzduire. Premiul „Nelly Sachs“ se acordă din doi în doi ani, începînd cu 1961, printre laureații edițiilor precedente numărîndu-se Elias Canetti (1975), Erich Fromm (1979), Nadine Gordimer (1985), Milan Kundera (1987), Michael Ondaatje (1999), Javier Marias (1997), Christa Wolf (1999), Margaret Atwood (2009). La ceremonia desfășurată în sala Primăriei orașului Dortmund, laudatio a fost susținut deIna Hartwig (critic literar, colaboratoare a publicației Süddeutsche Zeitung). Premiul e în valoare de 15.000 de euro. Publicăm, în acest număr, fragmente dinlaudatio și, integral, răspunsul scriitorului Norman Manea, care este tradus în Germania cu patru cărți, la Carl Hanser Verlag: Plicul negru, Despre clovni: dictatorul și artistul, Întoarcerea huliganului și Octombrie, ora opt.

 

Laudatio (fragment)

Ina HARTWIG

Norman Manea nu este doar un intelectual uimitor, un excelent critic și autocritic, ci și un mare stilist și scriitor care știe să facă simțită poezia și prin cele nespuse.

Dragă Norman Manea, un premiu literar nu poate înlocui, desigur, un dialog. Dar, ca răspuns, vă rog să acceptați această alegere a juriului, ca semn că dumneavoastră sînteți citit, admirat și înțeles în Germania de astăzi. Mă bucur nespus că ați venit cu Cella de atît de departe pînă la Dortmund, pentru a primi Premiul „Nelly Sachs“. Literatura și gîndurile dumneavoastră ne îmbogățesc enorm și este o încîntare să vă revăd cu această ocazie. Cele mai calde felicitări! (selecție și traducere de Corina BERNIC)

„Literatura, o punte mirifică spre interlocutorul de oriunde“

Norman MANEA

Mulțumirile laureatului rostite la Dortmund, după acordarea premiului

Premiul care mi se acordă astăzi, la Dortmund, are pentru mine o semnificație deosebită, pentru că este un premiu german și pentru că poartă numele unei poete care a transpus suferința în creativitate, o admirabilă legitimare și o izbîndă a spiritului.

Relația mea cu Germania este profundă. Sînt născut în Bucovina, o provincie românească, cu vechi legături cu limba și cultura germană, și am fost marcat personal de oroarea Holocaustului, care a unit tragic istoria germană de cea a poporului evreu. Sînt îndatorat literar unor mari scriitori germani, Berlinul a fost primul meu domiciliu în lumea liberă, limba germană găzduind prima mea publicație în exil.

 
Cum știți, Nelly Sachs a putut evita sentința finală pe care nazismul a proclamat-o contra semenilor ei, datorită unei mari scriitoare, Selma Lagerlöf, care a precedat-o cu mai bine de o jumătate de secol la Premiul Nobel și care, în ultimul ei an de viață, în 1940, cînd bezna barbariei cotropea Europa și lumea, a adus-o în Suedia. Acest detaliu, deloc neimportant, confirmă iradierea umanistă a scrisului, medierea benefică a solitudinii în solidaritate, frumusețea ca aliată a binelui și a adevărului. Înțelegem de ce la Stockholm, în 1966, Nelly Sachs a oferit versuri de gratitudine: „In der Flucht/ Welch grosser Empfang/unterwegs“.
 
Destinul ei proclama, însă, odată cu salvarea, și dramatica deposedare care înseamna exilul. „Der kranke Schmetterling/ weiss bald wieder vom Meer –/ Dieser Stein/ mit der Inschrift der Fliege/ hat sich mir in die Hand gegeben –/// An Stelle von Heimat/ halte ich die Verwandlungen der Welt.“

Într-adevăr, exilul poate fi văzut ca o instruire în dialectică, cum spunea Brecht, ca o continuă confruntare și o scrutare a schimbării, ca o fastă deschidere spre lume, plătite printr-o dislocare și deposedare traumatice. În cazul scriitorului, a cărui patrie este și rămîne limba, rana este, adesea, necicatrizabilă. Terapia, atîta cîtă poate fi, se află tot în scris, în nevoia de a depăși limitările cotidianului, de a căuta acel „altceva“ dincolo de haosul existenței. Omul care și-a pierdut umbra în exil, precum în celebra povestire a lui Adelbert von Chamisso, se regăsește, pînă la urmă, într-un burlesc Peter Schlemiehl, conștient de metamorfozele sale și fidel, totuși, sieși. Adelbert von Chamisso era el însuși, cum bine știți, un exilat în Prusia, și Nelly Sachs ne reamintește în Corul Umbrelor, un clișeu radical al exilantului: „Wir Schatten, o, wir Schatten“.

 
Exilatul întruchipează pregnant vechea și mereu noua problematică a străinului. Oricît a fost îndemnat să-și iubească aproapele, omul nu a izbutit, se pare, să-și iubească aproapele ca pe sine însuși sau străinul ca pe aproapele său. Condiția de străin în exilul intern din propria țară a premers, de cele mai multe ori, exilului propriu-zis, perpetuînd și potențînd înstrăinarea, adîncind vulnerabilitatea, sporind primejdiile celor proscriși, suspectați, persecutați.            Nu este întîmplător, așadar, că Nelly Sachs îi scria prietenului ei și compatriotului meu bucovinean, Paul Celan, pe care îl numea fratele ei, că ei trăiesc amîndoi într-o patrie „invizibilă“; neputînd trăi în țara natală, trăiau, cu o sporită intensitate, în limba maternă, unde își regăseau durerile și inspirația. 
 
În vremea noastră, noțiunea de „cetățean“ și cea de „cetățenie“ sfidează hotarele impuse de locul nașterii. Democrațiile centrifuge și globalizarea au universalizat migrația, astfel și exilul, și instrăinarea, fără ca, prin aceasta, să modereze patologia xenofobiei și a adversității față de „celălalt“.

Literatura este, dimpotrivă, o punte mirifică spre interlocutorul de oriunde, expresia deplină a libertății, o privilegiată premisă de comunicare, vis și înfrățire spirituală.

Tradiția vechiului misticism iudaic susține că ne-am putea imagina creația drept o contracție, restrîngerea voluntară a Creatorului, pentru a face loc creației care, deși pare să se ivească din nimic, nu neagă sacralitatea.

 
Demiurgul terestru și imperfect, care este artistul, se dedică unei istovitoare incursiuni în sine pentru a descoperi resursele creatoare care ar adăuga lumii un semn inedit, o amprentă individuală inconfundabilă a trecerii prin lume, expresia personalizată pe care o adaugă acestei lumi. El se extrage pe sine, cu stăruință și sacrificiu, din el însuși, pentru a se dărui semenilor și posterității. Modestia și orgoliul acestei temerare încercări sînt profane, dar aspiră la transcendent. Un omagiu adus omului de către om.
 
Vă mulțumesc tuturor pentru onoarea de astăzi, pentru prețuirea pe care ați arătat-o scrisului meu.
 
 
În imagine: Norman Manea, primind Premiul „Nelly Sachs“ de la primarul oraşului Dortmund, Ullrich Sierau; fotografie „Dortmund Agentur – Anja Kador“


Galerii foto asociate
Norman Manea, Premiul „Nelly Sachs“
Etichete:  Norman Manea, Premiul „Nelly Sachs“ 2011, Dortmund
 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
Endemicul plagiat în şcoala românească
Cele mai recente comentarii
gabriela.gheorg@gmail.com
o referință la lucrările dlui Solomon Marcus
ma bag &io ca musca pan' lapte...
ref nedumerirea dlui Foarta
nea marin
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire