Printre cartile aparute deja in 2001 la Editura Cartier din Chisinau, trei lucrari se disting prin importanta si utilitatea lor atit pentru specialisti cit si pentru celelalte categorii de cititori din Republica Moldova si Romania.
Este vorba, mai intii, de Istoria continentului european (De la 1850 pina la sfirsitul secolului al XX-lea) de Jean-Michel Gaillard si Anthony Rowley, tradusa din franceza de scriitorul Emilian Galaicu-Paun (originalul a fost incheiat in iulie 1998 si publicat in luna decembrie a aceluiasi an la Editions du Seuil din Paris), prima carte pe 2001 a editurii din Chisinau si cea care inaugureaza Seria „Cartier istoric“.
Studiul incepe cu revolutiile europene din 1848, cind se constituiau natiunile continentului, si se incheie cu formarea Comunitatii Europene si problemele legate de acest proces. Intreaga lucrare se bazeaza pe trei idei centrale. Prima reflecta felul in care natiunile europene, polemizind intre ele mai bine de un secol, sfirsesc prin a se uni. Cea de-a doua releva evolutia capitalismului european, in special a vectorului sau economic, evidentiind felul in care acesta din urma a lucrat si impotriva si pentru unitatea continentului. Cea de-a treia idee urmareste trecerea treptata a polului lumii de la Europa la SUA, devenite, acestea din urma, nu doar o dominanta economica mondiala, ci si una politico-militara.
Numeroasele detalii, mai mult sau mai putin amuzante, din culisele politicii europene, prezentate cu maxima precizie, constituie sarmul acestei lucrari. Sint conturate figuri importante ale istoriei europene, cum ar fi Bismark si Napoleon III, a caror influenta, proiectata pe un secol inainte, a avut consecinte dezastruoase pentru continent (cele doua razboaie mondiale!). De mentionat si unele carente pe care un cititor avizat nu le poate trece cu vederea. De pilda, cu riscul unei erori de perspectiva, revolutiei bolsevice din octombrie 1917 i se acorda o atentie redusa, disproportionata in raport cu importanta acestui eveniment care a schimbat fata lumii. In alt pasaj, autorii se refera la Rusia de dupa 1991 ca la un stat mononational, in timp ce Republica Moldova este considerata multinationala – o inexactitate izvorita, probabil, dintr-o banala lipsa de informatie. Toate acestea insa nu afecteaza in mod simtitor valoarea studiului in ansamblu, lucrarea incluzind si harti, date cronologice, o bibliografie impresionanta, precum si un indice de nume proprii.
Istoria capitalismului (de la 1500 pina in 2000) de Michel Beaud, a doua carte publicata in Seria „Cartier istoric“, aparuta deja in 5 editii, fiecare revazuta si completata, in 1981, 1984, 1987, 1990 si 1999 la aceeasi Editura Seuil, a fost tradusa dupa ultima editie din franceza de Claudiu Constantinescu.
Nu este un studiu eminamente economic sau politic, ci, mai degraba, o combinatie fericita dintre o viziune geopolitica a lumii si una pronuntat economica. La inceput, autorul urmareste felul in care, dupa marile descoperiri geografice, comorile coloniilor sint investite in intreprinderi, transformindu-se astfel in ceea ce se numeste capital.
Apoi, cind dominatia coloniala isi atinge apogeul, este marcata trecerea mijloacelor financiare, deci si a puterii, de la nobilime la burghezie, fenomen insotit si de revolutiile industriale din principalele tari capitaliste. Avintul capitalismului industrial creeaza piata si ii determina legile. Tot atunci se constituie paturile sociale si se imparte averea in cadrul burgheziei. Ia amploare si miscarea sindicalista. Michel Beaud urmareste felul in care, in secolul XIX, pe carcasa economica se formeaza suprastructura sociala, apoi, cum, in secolul XX, capitalismul da primele semne de oboseala, producind in interiorul sau germenii erodarii, care, bineinteles, lucreaza impotriva lui. E vorba de reimpartirea lumii pe criterii de dominatie monetara. Sistemul financiar devine un factor important al geopoliticii. In cele din urma, se cristalizeaza cele 3 poluri ale puterii in lume: 1) SUA, CE, Asia de Sud-Est; 2) Europa Centrala si de Est; 3) America Latina, Africa, restul Asiei. Istoria capitalismului include o bibliografie la fel de bogata ca si volumul precedent, precum si un mare numar de grafice si diagrame; fara a abuza de termeni economici si politici, lucrarea explica foarte clar functionarea sistemului capitalist, cit si motivele pentru care nu e posibila o functionare normala a sistemului socialist, referinta facindu-se la China care, desi tara comunista, dezvolta o economie de piata.
Cea de-a treia carte, Cuvintele limbii romane intre corect si incorect de Mioara Avram, a fost special scrisa pentru Editura Cartier, cu care autoarea colaboreaza de mai multa vreme, prefatind, bunaoara, si Dictionarul Enciclopedic Ilustrat, aparut anterior la aceeasi editura.
Lucrarea reprezinta un adevarat ghid practic pentru utilizarea corecta a cuvintelor, sistematizate pe domenii de utilizare si, implicit, pe domeniile de interes ale diversilor cititori. Sint distinse 16 mari grupari onomasiologice cuprinzind toate sferele vietii omenesti si natura (omul, locuinta, alimentatia, vestimentatia, scoala, ocupatii, unelte, economie, administratie si justitie, viata sociala, arta, sportul, sanatatea, mediul natural, flora, fauna), in cadrul carora exista capitole si, uneori, subcapitole corespunzatoare gruparilor onomasiologice subordonate celor principale. Fiecare capitol are o introducere urmata de exemplele de cuvinte in variantele lor ortografice, ortoepice, morfologice si fonetice corecte si incorecte, care se vor regasi la indicele de la sfirsitul cartii. O mica enciclopedie a omului si a naturii, lucrarea se bazeaza pe un echilibru intre teorie si practica, intre generalizare si exemplificare, reusind sa serveasca scopului explicit: corectitudinea limbii pe care o vorbim.
Chisinau

