OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Scrisoarea deschisa a redactorului-sef adjunct al Redactiei Literatura, Arte, Stiiinta din Societatea Romana de Radiodifuziune, Liviu GRASOIU, provoaca, asa cum am prevazut (vezi sapoul redactional din Nr. 14 al Observatorului cultural), reactii. I-a raspuns, in finalul unui interviu publicat in urma cu doua saptamini, chiar presedintele-director general al Radioului, Andrei DIMITRIU (in revista 22, de unde preluam pasajul). Liviu GRASOIU a raspuns saptamina trecuta. Prea lung pentru a-l relua integral, textul respinge cu vehementa argumentele lui Andrei DIMITRIU cu – pe de o parte – date concrete, conform carora protestatarul ar fi parcurs treptele de apel interne, nefiind primit in audienta solicitata PDG-ului SRR, dar si – pe de alta parte – cu formulari arogante si atacuri la persoana: „Probabil ca nu i s-a adus la cunostinta obligatia de a sta de vorba cu subordonatii“; „Nu primesc lectii de buna-cuviinta de la d-l Andrei Dimitriu si nu doresc sa ma «remarc» in presa. Am facut-o de-a lungul a peste 30 de ani de munca in mass-media. D-l presedinte-director general nu are insa de unde sa stie acest lucru, preocuparile domniei sale (absolvent al TCM-ului) tinindu-l departe de ceea ce se petrecea in presa culturala“; „sint autor de emisiuni apreciate de public si de colegi, coordonez din 1990 emisiunile literare ale Radioului, am reusit sa formez o redactie de care sint mindru, sint critic si istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor, autorul multor articole si studii in acest domeniu si al unor volume bine comentate“ etc.

Posibile amendamente: conducatorul unei mari institutii nu trebuie sa fie artist, ci manager; comentariile pe marginea cartilor lui Liviu GRaSOIU n-au fost chiar atit de elogioase incit sa-l impuna in primele rinduri ale exegezei istorico-literare romanesti; emisiunile Redactiei respective nu sint chiar toate atit de apreciate; de unii redactori Liviu GRASOIU poate fi mindru, de altii mai putin; iar printre colaboratorii emisiunilor literare ale Radioului de stat s-au numarat in anii ’90 si autori valorosi, dar si jalnice edecuri (pseudo)culturale ale deceniilor trecute, care au gasit aici usi mai larg deschise decit in alte parti. Mai notam faptul ca apetitul petitionar al intelighentiei noastre s-a stirnit si cu acest prilej, citeva zeci de persoane semnind o alta scrisoare deschisa adresata PDG-ului SRR si publicata de ziarul Adevarul din 13 iulie, la solicitarea chiar a lui Liviu GRASOIU. Pe lista, surprinzator de multe nume – de pilda – ale unor anglisti bucuresteni, de parca scrisoarea le-a colectat semnaturile la catedra de specialitate din Strada Pitar Mos, indiferent daca vor fi fiind sau nu ferventi ascultatori ai postului Radio Romania Cultural.
Publicind acum, in replica la prima scrisoare deschisa, explicatiile detaliate ale directoarei canalului Romania Cultural, asteptam si previzibilele replici la replica… (Observator cultural)


Doamna Ana Maria Sireteanu, au aparut in presa comentarii negative la adresa noii grile de programe a Canalului Radio Romania Cultural. Ce se intimpla cu aceasta grila de vara?

Programul editorial al Radiodifuziunii Romane a fost schimbat inca din 1996, cind institutia noastra a primit o noua structura organizatorica, respectiv impartirea in patru canale nationale. In urma negocierilor purtate intre directie si redactii, au fost realizate doua tipuri de grila, una de iarna si una de vara. Acestea sint avizate si aprobate de directorul general adjunct, domnul Paul Grigoriu, in urma discutiilor cu redactiile, a rapoartelor si a sondajelor de audienta, instrument absolut obligatoriu pentru un post de radio.
Grila de vara atit de dezbatuta in acest moment in presa scrisa a fost elaborata de mine in colaborare cu directia Radio Romania Cultural si discutata in plen in data de 11 aprilie 2000. Cu mici modificari ale orelor si ale spatiului de difuzare, grila a fost aprobata. Au fost prezenti la sedinta toti redactorii-sefi, unii redactori-sefi adjuncti, realizatori, printre acestia redactora-sefa a Redactiei Literatura-Arta-Stiinta.

De ce credeti, totusi, ca domnul Grasoiu contesta noua grila de programe?

Este binecunoscuta reticenta domnului Grasoiu fata de noutate si fata de schimbare. Nu aici se afla, insa, problema cea mai mare. De altfel, reticente si cereri de modificare a grilei au mai existat, dar, fiind exprimate in timpul sedintei, au fost rezolvate inca de atunci. Noua grila este, intr-adevar, mai „revolutionara“ decit cea a celorlalte canale, dar asta nu inseamna ca am schimbat si profilul emisiunilor sau ca ne vom transforma intr-un post de radio comercial.

De ce aceasta necesitate de a schimba radical grila?

Dorim sa ne pastram audienta si ascultatorii fideli ai emisiunilor pe care le facem, incercam doar sa le oferim lucruri mai interesante, emisiuni mai provocatoare, care sa satisfaca o gama mai mare de public si care sa poata tine piept celorlalte oferte mediatice de pe perioada verii. Cu totii stim ca, o data cu vara si cu inceputul vacantelor, centrul cultural se muta de la Bucuresti pe litoral sau la munte, in cu totul alte puncte geografice. Teatrele incep deja sa-si inchida portile, numarul de concerte realizate in afara Capitalei este predominant, iar ofertele comunicationale sint mult mai numeroase si mai variate. Noi reprezentam o institutie publica, nationala, si de aceea dorim sa oferim publicului ascultator de oriunde programe noi, emisiuni interactive si interesante.

Cum se prezinta, concret, noua grila de programe? Ce include ea?

Dorind sa tinem seama mai mult de noile oferte din mediul comunicational (mai ales pentru ca exista multe posturi particulare care emit la nivel national), am considerat ca putem face oferta mai specializata.

Intitulind noua structura de programe: Inspiratii. Album de imagini sonore, am dispus emisiunile intr-un fel de album pe care ascultatorii sa-l rasfoiasca cu „ochii“ sau cu „urechile“ mintii, cu imaginatia. In zilele de luni ei vor putea asculta mai multa literatura, martea – mai multa stiinta, miercurea – mai multe emisiuni educationale, joia – mai mult teatru radiofonic, iar vinerea – mai multe emisiuni de inspiratie religioasa. Week-end-ul a fost organizat in asa fel incit muzica si divertismentul sa aiba o mai mare amploare in perioada estivala. Am cautat sa fie acoperite cit mai multe segmente sociale si un public cit mai variat. De altfel, emisiunile interfereaza si chiar daca luni este o zi cu mai multa literatura, acest lucru nu inseamna ca va fi numai literatura. Aceasta ar fi noua grila de programe pe care am realizat-o. Surprinzator nu este faptul ca ea a fost contracarata, ci acela ca protestul a venit dupa ce a fost prezentata, negociata si aprobata.
Domnul Grasoiu are, probabil, o alta perceptie asupra presei culturale. Dumnealui considera ca o emisiune realizata in direct reprezinta un dusman al intereselor literaturii si culturii nationale. De asemenea, crede probabil ca emisiunile radiofonice sint realizate pentru a fi inregistrate si pentru a intra in fonoteca de aur, ca orice reteta propusa de dinsul este sacrosanta. Or, un post de radio care doreste sa traiasca si sa atraga un public, trebuie intii de toate sa provoace, sa fie „viu“, sa se plieze pe cerintele publicului sau si sa se poata schimba in functie de publicul pe care il are. Nu putem sa pastram mereu vechile formule de structura si de orientare, intr-o epoca in care totul se afla in miscare. Mai mult, inregistrarea nu inseamna intotdeauna fonoteca de aur.

Considerati ca acest lucru va avea repercusiuni asupra activitatii normale a postului pe care il conduceti? Credeti ca s-ar putea ajunge la o sciziune in interiorul institutiei?

Nu, nu cred ca se va ajunge la o sciziune. Este vorba doar de niste divergente de opinii. Sint sigura ca se va intelege ca postul nostru cultural nu se afla in nici un pericol si cu atit mai putin cultura si literatura nationala. Cred ca noua grila va fi pusa in aplicare asa cum a fost adoptata. Este, insa, regretabil ca a trebuit sa se intimple asa, cu polemici publice, al caror punct de plecare a fost inducerea unei anume stari de panica generata de subiectivisme si interpretari eronate.