OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Revista Observator cultural a declansat o dezbatere despre mizele culturale ale Romaniei de astazi. Ancheta noastra a ajuns la al treilea episod. Era normal, atunci cind discuti despre mize si strategii culturale, sa ajungi si la ministrul Culturii. Mona Musca promite, foarte curind, o strategie culturala, care sa fie dezbatuta de toti cei interesati. De la inceputul mandatului, Mona Musca a pus un pic de ordine in institutii. Este un succes personal demisia lui Dinu C. Giurescu, convins de Mona Musca sa plece de la Muzeul Taranului Roman. Tot un succes personal pare sa fie si atragerea lui Andrei Serban, care va conduce, sub egida Teatrului National din Bucuresti, un Centru de Cercetari si Creatie Teatrala. O situatie nerezolvata se mentine la Lancram, la mormintul lui Blaga. Mai sint lucruri de indreptat si in privinta prezentei Romaniei la tirgurile internationale de carte, unde si selectia si standul au lasat deseori de dorit. Am vrut sa facem un bilant cu ministrul Mona Musca. Dialogul a avut loc vineri 8 iulie, dupa ce guvernul Tariceanu a anuntat ca-si va da demisia. Chestiunea politica a demisiei ocupa o parte consistenta din acest interviu. Indiferent daca premierul Tariceanu va reveni asupra demisiei, votul de la Curtea Constitutionala a tulburat politica dimboviteana. Cu toate acestea, sa remarcam tenacitatea doamnei ministru de a-si continua mandatul. In ziua cind am realizat interviul, nu batea nici un vint de schimbare la Ministerul Culturii. Nimeni nu-si stringea lucrurile. Dimpotriva, doamna Musca ne-a spus ca nu va avea concediu si ca vrea sa ramina ministru.


In ultimul numar al revistei Observator cultural, profesorul Mircea Martin spune ca este regretabil ca Romania nu are o strategie culturala. Reprosul nu este neaparat indreptat spre guvernanti, ci spre comunitatea intelectuala, lipsita de coeziune. Profesorul Mircea Martin spune ca totusi o strategie culturala ar trebui sa porneasca de la ministrul Culturii, urmind sa fie modificata pe parcurs in functie de doleantele oamenilor de cultura.
`
Mircea Martin are dreptate. Nu avem o strategie. Eu voi propune un proiect de lucru si sper sa declansez citeva dezbateri publice.
Profesorul Mircea Martin crede ca o strategie culturala trebuie sa fie un document clar, imbunatatit ulterior prin discutii critice cu oamenii de cultura.
Noi avem in intentie trei componente. Pe plan intern, ne trebuie o strategie pentru patrimoniul cultural national, de sustinere si de promovare a patrimoniului cultural. Avem in vedere nu doar conservarea acestuia, fara sa stie nimeni de el. Patrimoniul national trebuie sa devina parte activa din viata noastra.

Care este a doua directie?
Reabilitarea bibliotecilor, reinventarea bibliotecilor, precum si o campanie sustinuta pentru lectura. Formarea copiilor nostri, a nepotilor nostri, tine foarte mult de lectura. Eu, personal, cel mai mult am fost formata de cartile pe care le-am citit. Tot ceea ce cred ca ma caracterizeaza, un spirit de dreptate, de justitie, se datoreaza lecturilor. Am fost foarte impresionata de Mizerabilii lui Victor Hugo. Am citit cartea prin clasa a V-a sau a VI-a. Din punctul de vedere al relatiilor cu lumea inconjuratoare, Victor Hugo m-a format mai mult decit m-au format parintii. E uluitor, dar trebuie sa o recunosc, chiar daca acum nu mai este o carte preferata.

Ce v-a impresionat, ce v-a ramas impregnat in memorie din Mizerabilii?
Ca justitia poate fi oarba si ca dreptatea si justitia nu sint unul si acelasi lucru. Si m-a impresionat ca preotul a fost in stare sa inteleaga un om care a furat o piine, dar in acelasi timp sa il determine sa-si schimbe comportamentul. In bine. Eu cred ca oamenii se pot schimba, cu conditia sa nu-i inseli. Si sa-i intelegi atunci cind gresesc.


- O lectura poate fi mult mai captivanta decit fumatul in WC-ul liceului

Se pot schimba in bine, nu e o iluzie schimbarea in bine a oamenilor?
Eu cred cu convingere ca oamenii se pot schimba in bine. Am vazut, de-a lungul vietii mele, asemenea schimbari. Victor Hugo m-a convins ca poti sa schimbi oamenii si, ca atare, poti sa schimbi si lumea. Alte influente au fost de la Micul print, de unde am invatat prietenia. De asemenea, poezia populara m-a impresionat. Am cistigat, cind eram in clasa a X-a, un concurs national de recitari la radio, cu o balada populara care se termina cu un blestem adresat parintilor care nu respecta dorintele si optiunile copiilor. Poezia populara, asa cum trebuia sa o recit, avea o varianta fara blestemul de la sfirsit. Am gasit o versiune intr-o carte mai veche, la bunicii mei, care continea intregul text. Spre stupoarea celor de la radio, am recitat-o cu tot cu blestemul de la final. Stiu ca redactorii de la radio au avut mari probleme pentru ca nu era voie sa rostesti asa ceva. Dar am luat premiul I la recitari. Drept urmare, eu cred ca o lectura poate fi mult mai captivanta decit fumatul in WC-ul liceului.

Cu o conditie: ca bibliotecile sa primeasca volume, carti. Cum sa-i vina unui elev sa citeasca atunci cind la biblioteci cartile sint rufoase, au pagini rupte, multi autori sint inexistenti? Mai bine fumeaza, cum spuneti, in WC-ul liceului.
Vor primi carti. Banii pentru achizitiile de carti vor fi de trei sau de patru ori mai multi decit acum.

De unde vor fi bani?
Sint prevazuti in proiectul de buget din 2005.

Nu prea cred. Chiar vom avea carti noi in biblioteci, pe care si un copil dintr-o scoala de tara sa poata sa le citeasca?
Da, categoric.

Si cine va face selectia? Vor putea bibliotecarii sa-si aleaga volumele?
Aici este una dintre probleme. Pina acum achizitiile se faceau centralizat.

Dadea domnul ministru Theodorescu un ordin si umplea bibliotecile cu volumele prietenilor lui...
Da, ministerul decidea.

Nu in favoarea elevilor.
Mai deloc in favoarea elevilor. Eu cred ca bibliotecarii stiu mult mai bine care este piata de cerere si oferta. Voi descentraliza aceste achizitii.

Revenind la strategia culturala. Ce alte componente va cuprinde?
Vrem sa organizam aici, in Romania, evenimentele internationale. Trebuie aduse, pe diferite domenii, personalitati culturale care sa vada si o alta fata a Romaniei. Si de la care noi sa putem invata, sa intram in colaborare. Aceste proiecte si programe, de cultivare a relatiilor culturale si de prezenta in Romania a unor mari personalitati europene, le vom face impreuna cu Institutul Cultural Roman si cu Ministerul de Externe. Vom avea si evenimente externe de mare anvergura cu care sa itineram tarile din Uniunea Europeana.

V-ati impacat cu Ministerul de Externe? Erati suparata pe ei ca nu lasa mai multa libertate centrelor culturale romanesti din strainatate.
Am ajuns la o concluzie. Vom modifica legea Institutului Cultural Roman si ICR va face strategia culturala in afara tarii. Si va avea controlul asupra numirilor si inlocuirilor de la centrele culturale romanesti. De altfel, programele de la ambasadele romanesti ar trebui sa se supuna acestei strategii a Institutului Cultural Roman si a Ministerului Culturii. Evenimentele pe care le vom crea vor tine cont de piata culturala din fiecare tara, asa incit oferta noastra sa se suprapuna pe cererea de acolo. Am inceput deja sa ne adaptam publicului din fiecare tara europeana. Daca la Bienala de la Venetia ne-am dus cu un proiect avangardist, la Luxemburg, cind s-a semnat Tratatul de aderare, ne-am dus cu un spectacol clasic si traditional. Au participat Angela Gheorghiu si Orchestra Filarmonicii „George Enescu“, dirijata de Ion Marin.

Domnul Baconsky, secretar de stat la Externe, spunea, la intilnirea de prezentare a Institutului Cultural Roman, ca primului ministru din Luxemburg nu-i place opera. Va amintiti de aceasta remarca?
Da, asa a spus. Numai ca la Luxemburg lumea se astepta la un spectacol clasic. Nu i-o fi placind persoanei respective opera, dar lumea s-a ridicat in picioare in urale la spectacolul pregatit de Romania. A fost un concert formidabil. A fost ca marca pe scrisoare pentru publicul din Uniunea Europeana. Concertul a fost considerat cel mai mare cadou pe care l-a primit statul Luxemburg din partea Romaniei. Si o sa va mirati. In final era programat Imnul Romaniei. Am avut o mica stringere de inima. Ei bine, cintat de Angela Gheorghiu si de Orchestra Filarmonicii „George Enescu“, era un alt imn. Era mobilizator, iti venea sa pornesti la lupta si la fapte.


- Vrem ca implicarea oamenilor de cultura sa miste lucrurile din loc

Doamna ministru, cind vor fi puse pe hirtie aceste intentii, aceasta strategie culturala, astfel incit sa poata fi dezbatuta si combatuta?
Vom face aceasta strategie impreuna cu Institutul Cultural Roman.

Cind o vom putea citi?
Mergem intii sa discutam cu cei care au putere de decizie, pentru ca inseamna si finantare. Dupa aceea, vom incepe mai multe dezbateri publice. Ministerul Culturii organizeaza un simpozion intitulat Cultura si integrarea europeana, la Sinaia, in septembrie. Daca noi nu gindim de acum industriile culturale, nu vom avea loc pe piata europeana, nu ne vom regasi.

Foarte bine ca organizati simpozionul, dar strategia culturala cind o vom citi, tot in septembrie?
Cred ca mai tirziu. Strategia culturala presupune sa luam legatura si cu oamenii de cultura din afara granitelor.

De pe margine, va spun ca sintem curiosi cind un proiect de strategie culturala va provoca o dezbatere publica?
Ii voi invita pe toti oamenii de cultura, dar pe domenii, sa discutam aceasta strategie.

Marea intrebare, in aceasta strategie, si acum il citez pe profesorul Martin, este cum vreau sa deschid valorile romanesti, cum le pun in valoare aici si in strainatate?
Vrem sa adunam toti oamenii de cultura pentru a contribui la acest proiect de strategie culturala. Vrem ca implicarea oamenilor de cultura sa miste lucrurile din loc.

Sinteti o liberala in cultura, nu vreti totusi sa se descurce fiecare cum poate, dupa putere, pricepere, dupa ce contacte au in exterior?
Sint chiar liberala. Am citeva principii pe care le pun in practica. Unul dintre acestea este externalizarea acelor chestiuni de care nu trebuie sa se ocupe functionarii publici ai ministerului. In acelasi timp, la proiectele mari, cum este cel de reabilitare a centrului istoric al Bucurestiului, facem parteneriate cu Primaria, cu ONG-uri, cum este, de pilda, organizatia Pro Patrimonio. Mai sint liberala in cultura pentru ca eu cred ca proiectele culturale trebuie judecate intre egali, in nici un caz intre administratori.

Fostul ministru al Culturii, Razvan Theodorescu, decidea tot ce se intimpla la nivel institutional in cultura: cine participa la tirgurile internationale, cine ne reprezinta. Pana acum, in guvernarea PSD, n-am avut nici un fel de consultare. Domnul Theodorescu zicea: cutare individ pleaca la Paris si ne trezeam cu oameni prost pregatiti, prost instruiti, care mergeau acolo sa vada Parisul si nu sa reprezinte Romania.
Aveti perfecta dreptate. Eu nu mai decid nimic, exista comisii de specialisti care aleg proiectele, care hotarasc de cine sa fim reprezentati. S-a incheiat epoca in care Razvan Theodorescu hotara in numele intregii Romanii culturale. In fosta guvernare PSD, ne faceam de ris cind ajungeam la majoritatea evenimentelor culturale internationale sau nu contam, eram neglijati.


- Nu se schimba nimic: aceeasi treaba o fac

Asta in timp ce alte tari foste comuniste excelau in prestanta si tinuta.
Iarasi aveti dreptate. Dar, de acum inainte, va fi si Romania bine reprezentata international, la evenimentele culturale de anvergura.

Acum sinteti ministru demisionar! Se poate alege praful de toate intentiile dumneavoastra.
Eu ramin interimar, in continuare. Pina cind vor fi alegerile. Din punctul meu de vedere, ca sint ministru interimar sau ca sint in deplinatatea functiilor administrative, aceeasi treaba o fac. Nu se schimba nimic. Campania electorala sper sa dureze foarte putin, maximum doua saptamini. Si in timpul campaniei electorale voi face toata treaba care trebuie facuta la minister. Dupa campania electorala, voi vedea daca pot sa duc proiectele mai departe, daca voi mai fi ministru.

Chiar era nevoie de o demisie a guvernului Tariceanu?
Da. In orice tara democrata, in momentul in care asumarea raspunderii este respinsa, un guvern care se respecta isi da demisia. In al doilea rind, in momentul in care Curtea Constitutionala nu ne-a dat dreptate, e firesc sa te intorci la popor si sa vezi daca cumva dorinta de reforma pe care o are guvernul, in domeniul justitiei, e in consens cu poporul.


- Curtea Constitutionala apara cu indirjire privilegii ale castei

Curtea Constitutionala a respins legile in domeniul justitiei. Ce inseamna asta pentru guvern?
Curtea Constitutionala nu ne-a dat dreptate. Acum trebuie sa vedem daca electoratul este alaturi de noi. Daca electoratul ne sustine, inseamna ca la Curtea Constitutionala este o problema. Daca poporul spune ca vrea reforma, Curtea Constitutionala ar trebui sa se gindeasca de doua ori inainte de a respinge reforma guvernului.

Nu e o ingenunchere in fata Curtii Constitutionale?
La Curtea Constitutionala s-au adunat multi pesedisti. Este domnul Predescu, marcant lider PSD. Este Petre Ninosu, care a fost demnitar PSD si care are mari sentimente de recunostinta fata de PSD. Mai este si sotul doamnei Rodica Stanoiu...

Se intimideaza guvernul in fata unei Curti Constitutionale dominate de PSD?
Sa nu uitam ca PSD-ul a facut sesizarea la Curtea Constitutionala. Iar Curtea Constitutionala a avut urechile larg deschise la aceasta sesizare a PSD-ului. Pe de alta parte, Curtea Constitutionala e o institutie de baza a unei tari si trebuie sa tii cont de deciziile ei, chiar daca, din nefericire, toate articolele pe care le-a considerat neconstitutionale vizeaza privilegii ale castei, pe care le apara cu indirjire. Ba mai mult, lucru si mai grav, vizeaza chestiuni de discriminare. Si anume: sa nu existe pensionari la virsta conforma cu legea, ci sa existe posibilitatea sa-si prelungeasca mandatul la bunavointa sefului. Ceea ce inseamna ca depind de sefii ierarhici si nu mai sint independenti. Din punctul nostru de vedere, lucrurile sint foarte limpezi: ei isi apara privilegiile, se opun reformei in justitie.

Demisia ar fi un semnal de alarma?
Demisia era singura formula pe care o puteam gasi pentru a incerca sa schimbam lucrurile. Ar fi urmat reforma pe administratie, facuta de Vasile Blaga, si am fi avut o alta opozitie, din partea altei caste. Nu putem sa mergem la infinit cu frina pusa de PSD sau de Curtea Constitutionala. E nevoie sa apesi pe acceleratie si sa faci din nou alegeri. Cu voturile poporului, te intorci la guvernare si orice institutie a statului trebuie sa tina cont ca poporul vrea reforma.

Cine a avut initiativa demisiei, cine a spus: demisionam?
Ne-am intilnit joi dimineata, pe 7 iulie, noi cei din conducerea PNL. Asa e normal, sa discuti intii cu ai tai. Am avut o discutie de doua ore si jumatate. Am cintarit toate variantele posibile si am ajuns la concluzia ca trebuie sa ne intoarcem spre electorat, sa declansam alegerile anticipate. Vrem sa fim sprijiniti, vrem sa stim de la electorat daca vrea sa mearga cu noi, daca vrea reforma in justitie sau nu. Al doilea pas a fost convocarea colegilor de Alianta, de la PD. Am avut cu ei o intilnire, in care Calin Popescu Tariceanu le-a expus concluzia la care am ajuns noi, respectiv alegeri anticipate si demisia guvernului. Cind am ajuns la o intelegere cu PD, a urmat consultarea cu partenerii de coalitie. In guvern, dupa aceste consultari, Calin Popescu Tariceanu a anuntat ca demisia ar fi singura solutie.

Toata lumea a fost de acord?
Toti partenerii de coalitie au fost de acord.

Si partidul lui Dan Voiculescu?
Da, si acesta a fost initial de acord cu demisia.

Cit de tare a fost influentat premierul Tariceanu de presedintele Basescu?
Presedintele Basescu era pentru alegeri anticipate mai demult. Daca-i urmariti insa declaratiile din ultima luna, veti vedea ca renuntase la ideea alegerilor anticipate. Eu am convingerea ca daca reforma in justitie ar fi fost acceptata si ar fi fost sprijinita, nu s-ar fi putut vorbi de alegeri anticipate. Asa insa sintem pusi la colt. Si majoritatea parlamentara, si guvernul se trezesc in fata unei respingeri a reformei justitiei. Nu se poate face intrarea in Uniunea Europeana decit cu reforma in justitie.

Daca facem din nou alegeri si cistiga, cum vreti dvs., Alianta D.A., cu scor mai mare, se schimba ceva la Curtea Constitutionala?
Da, cred ca da. Curtea Constitutionala are o lege organica pentru care ai nevoie de doua treimi din Parlament sa o voteze.


- Nu poti sa mergi cu o reforma schioapa

Vreti sa faceti schimbari la Curtea Constitutionala?
Vrem sa facem schimbari ale legii care sa ne permita sa facem reforma. Pe de alta parte, eu cred ca nici o institutie din tara asta, nici chiar Curtea Constitutionala, nu poate face abstractie de vointa poporului acestei tari.

PSD spune ca sintem intr-o criza, artificial creata, care ar putea sa afecteze integrarea in Uniunea Europeana, sa intirzie aderarea?
Sa nu uitam ca respingerea reformei in justitie s-a facut la sesizarea PSD-ului. PSD a sesizat Curtea Constitutionala, ca sa impiedice reforma in justitie. Sa nu uitam ca negocierile duse de PSD cu Uniunea Europeana ne-au pus in brate clauza de salvgardare, care ia in seama posibilitatea aminarii cu un an a aderarii daca nu se face reforma in justitie.

Nu e cam riscanta aceasta intoarcere la popor, cum spuneti?
Este riscant. In politica, daca nu risti, mai bine te duci acasa. Nu poti sa faci politica fara sa risti. Nu poti sa tii doar de scaunul tau. Pina la urma, responsabilitatea pe care ti-o asumi fata de tara – par cuvinte mari, dar pentru mine au continut – este mult mai mare decit riscurile. Da, sint riscante alegerile, dar acum par sa fie obligatorii pentru limpezirea apelor. Nu poti sa mergi cu o reforma schioapa si cu jumatati de masura si pe urma sa spui ca era prea riscant daca ne-am fi dat demisia. Este riscanta o demisie, dar ar putea fi necesara. Sint momente cind trebuie sa risti daca vrei sa cistigi.


„In mandatul lui Razvan Theodorescu am avut o politica indiferenta in domeniul cultural“

La nivelul Ministerului Culturii ati simtit presiuni pesediste, presiuni de blocare?
In primul rind, am avut blocajul financiar. Bugetul pe care functioneaza Ministerul Culturii este cel votat de PSD. Este 0,15% din PIB. Nu stiu daca mai sint tari care sa aiba un asemenea buget rusinos de mic. Dar am mai avut si un alt blocaj: foarte multe datorii pe care PSD nu le-a platit.

Ce datorii?
PSD trebuia sa plateasca 400.000 de euro, pentru un program, facut impreuna cu UNESCO, pentru restaurarea patrimoniului cultural romanesc. Partenerii nostri externi au platit, noi ne-am onorat obligatiile financiare abia cind am ajuns eu ministru. In al doilea rind, fostul guvern n-a platit taxa UNESCO. Aceasta n-a fost platita de trei ani de zile. Am avut o discutie cu unul din liderii PSD-ului, nu mai conteaza numele, si l-am intrebat: cum ati putut sa faceti atitea datorii? Ministerul Sanatatii are datorii groaznice, la fiecare minister ne-am trezit cu un bulgare de datorii. Si acel lider PSD mi-a spus: am trecut datoriile dintr-un an in altul. La un moment dat, se sparge buba. Prin urmare, toti platim datoriile facute de PSD.

In vremea domnului Theodorescu, Ministerul Culturii parea sa stea pe un sac de bani. A subventionat carti, inclusiv pentru membrii din jurii, pentru cei care trebuiau sa aleaga titlurile. A subventionat reviste obscure, in tiraj de doua exemplare. Tot Ministerul Culturii l-a sustinut la greu pe Dinu Sararu, care a primit bani pentru montari proaste si costisitoare.
Asa este. Acolo s-au dus banii. De asta nu si-au putut plati obligatiile si n-au facut ce trebuie.

Dar de unde izvorau banii?
Domnul Theodorescu a avut un buget foarte putin transparent. Dupa care a apelat tot timpul la rezerva bugetara si la rezerva primului ministru. O treime din cheltuieli erau din rezerva bugetara. Ceea ce ma face sa spun ca ministrul Theodorescu, administratorul Theodorescu ori nu stia sa faca buget, ori nu dorea sa faca un buget transparent. Sau poate si una, si alta.

Poate pati ceva fostul ministru?
Din pacate, patesc ceilalti. La toate institutiile la care am facut control am sesizat Ministerul Finantelor, Curtea de Conturi si, uneori, Parchetul.

Care ar fi concluzia?
In mandatul lui Razvan Theodorescu, am avut o politica indiferenta de administrare a domeniului cultural. Eu am fost nevoita sa fac o reforma a finantarii in minister. Tocmai pentru ca am descoperit ca finantarea culturii insemna finantarea propriilor lor carti. Era un conflict de interese catastrofal. Inclusiv domnul Razvan Theodorescu si-a finantat propriile carti. Si ceilalti membri din juriu la fel au procedat: intii si-au dat bani pentru propriile volume.

Cum ati actionat?
Am reformat complet sistemul. Am creat o institutie cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Culturii: Fondul Cultural National, institutie care administreaza banii de la buget, dar si pe cei proveniti din fonduri extrabugetare. Aceasta institutie administreaza banii, dar nu decide cui sa dea banii. Pe fiecare domeniu este o comisie de specialitate care analizeaza, de trei ori pe an, proiectele depuse. Oricine poate sa propuna proiecte, indiferent daca este persoana fizica sau juridica, ONG-uri. La jurizare nu va participa nimeni din minister. Doar lideri din afara ministerului decid care sint cele mai bune proiecte. Proiectele cele mai bune primesc finantare, cu o conditie: sa existe, in cadrul acelor proiecte, si o parte de finantare externa.

Este o conditie?
Este o conditie obligatorie. Trebuie sa fie un proiect foarte bine sustinut, inclusiv cu fisa bugetara, de interes national sau macar regional, de pe urma caruia publicul sa aiba un beneficiu. Vom avea o finantare transparenta, cu sanse egale pentru toata lumea, in conditie de competitie. Iar ministrul Culturii nu va mai putea decide, pe baza unei cereri semnate pe coltul mesei, cui da banii. Nici ministrul Culturii, nici secretarii de stat, nimeni din minister nu va mai da bani in mod arbitrar. Profesionistii din afara Ministerului Culturii vor decide cine sa primeasca bani. Iar cei care vor face parte din comisiile de jurizare nu vor putea sa-si finanteze propriile proiecte.

(ultima parte a acestui interviu va fi publicata in numarul de saptamina viitoare)