Anul trecut, în mai 2011, a avut loc la Universitatea „Petre Andrei“ din Iaşi, un colocviu intitulat Totalitarismul. De la origini la consecinţe. Conferinţa naţională a fost organizată în parteneriat cu Deutsches Kulturzentrum Iaşi, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului (condus de Marius Oprea) şi revistele Sfera Politicii şi Observator cultural. La acel colocviu, în urma iniţiativei lui Alexander Rubel, diectorul Deutsches Kulturzentrum Iaşi, a fost găzduită şi o expoziţie intitulată Hannah Arendt – încrederea în om (curator: Lutz Dittrich). La mai puţin de un an de la conferinţa naţională Totalitarismul. De la origini la consecinţe, la Editura Institutul European, în coordonarea profesorilor Sorin Bocancea şi Daniel Şandru, de la Universitatea „Petre Andrei“ din Iaşi, a apărut un volum ce a reunit intervenţiile de la acel colocviu.
În volumul Totalitarismul. De la origini la consecinţe, intervenţiile au fost grupate în cinci părţi. Iată cum au gîndit coordonatorii volumului structura acestei cărţi şi ce autori au participat la închegarea acestui proiect editorial: Partea I – Hannah Arendt. Critica totalitarismului (George Bondor, Caius Dobrescu, Florin Mitrea, Cristiana Arghire); Partea a II-a – Perspective teoretice (Anton Carpinschi, Vasile Boari, Constantin Ilaş, Cristian Bocancea, Georgeta Condur); Partea a III-a – Totalitarismul şi religia (Sabin Drăgulin, Natalia Vlas); Partea a IV-a – România totalitarismelor. Studii de caz (Tudor Marian Pitulac, Sorin Bocancea, Lavinia Betea, Ovidiu Şimonca, Mark Bucuci, Doru Tompea, Antonio Patraş, Daniel Şandru, Marius Oprea, Carmen Muşat). Partea a V-a este alcătuită din scurte fragmente şi citate din articolele participanţilor, însoţite de fotografii (volumul beneficiază de două DVD-uri, cu expunerile participanţilor şi cu filmul proiectat cu acel prilej, Poporul pierdut, realizat de Marius Oprea şi Andrei Lascu). Remarcăm existenţa unor rezumate în limba engleză, la fiecare articol, precum şi o prezentare generală în limba engleză şi în limba franceză. Intervenţiile pornesc de la teoriile propuse de Hannah Arendt şi ajung la descrierea şi analiza formelor de totalitarism ce au străbătut Europa şi România secolului trecut.
Coordonatorii volumului scriu în „Introducere“: „Parcurgerea oircăror scrieri despre totalitarism (implicit a celor reunite în acest volum) este un at ce necesită decizia de a renunţa temporar la confortul psihic al zilelor în care nu se întîmplă nimic împortant. Astfel de lecturi nu fac parte din categoria activităţilor reconfortante. Nu avem în faţă articulaţii conceptuale despre universuri abstracte şi nici compoziţii literare în limita verosimilului, ci realităţi ce au trecut adesea limita oricăror închipuiri. În urma unor astfel de lecturi nu rămînem nici mai savanţi, nici eliberaţi de vreo angoasă. Ieşim, însă, îmbogăţiţi cu avertismentul asupra pericolului pe care îl poate reprezenta pentru sine însăşi, în orice moment şi în orice loc, fiinţa umană – atît în ipostaza de stăpîn, cît şi în cea de sclav“.

