Aceasta mare lucrare de referinta despre tarile Europei de Est aparuta pe continentul nord-american este rodul unui efort de aproape 10 ani al profesorului Richard Frucht de la Northwest Missouri State University si al unui larg colectiv de contributori. Cum precizeaza editorul in prefata, o parte a comunitatii academice americane, mai exact American Association for the Advancement of Slavic Studies, a descoperit in 1990, dupa caderea regimurilor comuniste din Est, cit de putina informatie solida, stiintifica, era disponibila despre acest subcontinent european in invatamintul public si in mass-media americane, in afara celor citeva clisee politizate legate de Razboiul Rece si de Cortina de Fier. Aceasta constatare a mobilizat asociatia susnumita care, intr-un stil organizat tipic american, a reusit sa puna pe roate o complicata masinarie de persoane si institutii din Statele Unite si din tarile avute in vedere pentru elaborarea unui ghid de referinta academic in acest domeniu.
Apelind la un comitet de coordonare compus din 6 membri – Paul B. Best, Frederick B. Chary, Stephen Fisher-Galati, Sarah A. Kent, Thomas Sakmyster, Joseph Frederick Zacek –, care au supervizat intreaga operatie si la un numar impresionant de specialisti cunoscuti pentru fiecare tara, Enciclopedia Europei de Est. De la Congresul de la Viena la caderea comunismului ofera informatii concentrate dar bine sintetizate despre geografia, istoria, sistemul politic, economia, cultura, curentele de idei si artele din tarile est-europene (numite astfel pe scurt, in interiorul impozantului volum se fac distinctiile necesare intre Europa Centrala, Estica si Sud-Estica). Pilonii principali ai constructiei sint cele 7 articole ample si generale dedicate Poloniei, Cehoslovaciei, Ungariei, Iugoslaviei, Romaniei, Bulgariei si Albaniei (Germania de Est fiind considerata a apartine mai degraba lumii germane). In jurul acestora se ramifica o multime de articole mai mici, dedicate unor subiecte bine circumscrise (cultura, arte, populatie, limba, emigratie, curente artistice, personalitati literare, filozofice, politice, istorice, artistice etc.).
Din cei 215 colaboratori coordonati de profesorul Richard Frucht de-a lungul citorva ani de colaborare, 21 s-au ocupat de articolele pe teme romanesti. Ei sint, in ordine alfabetica: Margaret H. Beissinger, Andrei Brezianu, Maria Bucur, Charles M. Carlton, Magda Carneci, Nicholas Dima, Alexandru Dutu, Clemansa Firca, Mary Ellen Fischer, Radu Florescu, Richard Frucht, Ernest H. Latham Jr., Irina Livezeanu, Paul E. Michelson, Remus Niculescu, Paul D. Quinlan, Stefan Stoenescu, Kurt W. Treptow, Daniel D. Trifan, George R. Ursul, Ioana Vlasiu. Intre ei – asadar – cunoscuti specialisti de origine romana ai istoriei si culturii romanesti moderne, dar si profesori americani dedicati acestei tematici.
Cu abordari dense si clare, cu bibliografii bine alese la sfirsitul fiecarui articol, cu harti istorice necesare si cu bune trimiteri de la un subiect la altul nu doar in corpul articolelor, ci si in indexul complex de la sfirsit, Encyclopedia of Eastern Europe – desi oprindu-se la anul fatidic 1989 si aparuta la aproape 10 ani de la momentul initierii ei datorita unor dificultati financiare si redactionale inevitabile – este un binevenit instrument de lucru pentru studenti si un excelent mijloc de informare pentru publicul larg si pentru mass-media anglofone.
Ca intotdeauna, americanii, bine organizati si dispunind de logistica necesara, dar minati si de un fel de „responsabilitate internationala“, reusesc sa duca la capat un proiect dificil dar necesar, pentru care ar fi fost slabe sperante in tarile vizate, cu toata dorinta acestora de a fi bine
cunoscute in lume. (Observator cultural)

