De ce aţi organizat această expoziţie
de fotografii din vremea comunismului?
Arhivele Naţionale ale României
deţin în depozitele centrale din Bucureşti sau din direcţiile
judeţene numeroase fotografii privind comunismul românesc. Noi
am lansat în 2008 Fototeca on-line a comunismului românesc,
un proiect realizat în parteneriat cu Institutul de Investigare
a Crimelor Comunismului din România. Prin aceasta am urmărit –
şi cred că am reuşit – să punem la dispoziţia publicului o
bază de date cu fotografii din perioada comunistă, provenind din
fondurile CC al PCR şi ISISP (Institutul de Studii Istorice şi
Social-Politice de pe lîngă CC al PCR). Precizez că această
fototecă poate fi accesată în mod gratuit de oricine este
interesat, pe website-urile celor două instituţii partenere. În
continuarea acestui proiect şi cu ocazia lansării unui nou grupaj
de fotografii, am considerat că este recomandabil să ajungem la
publicul interesat de comunism şi printr-o expoziţie, utilizînd
imagini din această fototecă.
Ce spun aceste fotografii despre
situaţia din vremea de atunci (despre elita politică şi cetăţeanul
obişnuit)?
Ştim cu toţii că „o fotografie
bună face cît o mie de cuvinte“. Fotografiile din fondurile
amintite sînt în cea mai mare parte din perioada
Ceauşescu, însă există şi un segment important din timpul
lui Gheorghiu-Dej, după cum există unele imagini şi din perioada
interbelică. Aceste fotografii – care în fondurile noastre
se regăsesc individual sau în albume – prezintă mai ales
imaginea oficială a comunismului românesc, tematica fiind, în
general, destul de redusă: liderii comunişti în exerciţiul
funcţiei (vizite de lucru în ţară, întîlniri cu
oficiali străini aflaţi în misiune în România),
„realizările“ regimului comunist etc. Este vorba, aşadar, de
imagini care au fost făcute pentru a sluji propagandei timpului, de
aceea ele trebuie interpretate în primul rînd în
această cheie.
Sînt însă şi imagini care
nu au fost realizate cu scopul de a fi destinate publicităţii. În
această categorie intră imaginile înfăţişându-i pe
Gheorghiu-Dej sau pe Ceauşescu în viaţa privată, de regulă
în staţiuni de odihnă, pe malul mării sau la munte, la
vînătoare. De asemenea, am oferit publicului şi fotografii
care înfăţişează o faţă a comunismului românesc, în
general, bine ascunsă pînă în 1989, şi anume cea a
represiunii. În această categorie intră fotografiile privind
răscoalele ţărăneşti din judeţele Arad şi Bihor, din vara
anului 1949, în care represiunea împotriva celor care se
opuneau regimului este înfăţişată în toată cruzimea
ei. Autorităţile comuniste au identificat ţărani participanţi la
răscoale, după care i-au executat fără judecată în satele
lor, fotografiile realizate atunci fiind trimise nu doar la
Securitate, ci şi la CC al PCR.
Ştiu că au început să le fie
accesibile cercetătorilor numeroase documente din Arhiva CC al PCR.
Vă rugăm să ne spuneţi ce anume din Arhiva CC al PCR este deschis
cercetării.
Această arhivă a cunoscut un traseu
sinuos de la creatorul ei, CC al PCR, spre public. De altfel, în
anii ’90 şi în prima parte a anilor 2000, ea a fost puţin
accesibilă, în mod deosebit celor care aveau o relaţie
specială cu diferitele conduceri ale instituţiilor deţinătoare,
mai întîi, Ministerul Apărării Naţionale, apoi,
Arhivele Naţionale. Din vara anului 2007, această arhivă,
totalizînd circa 5.000 de metri liniari şi deţinută în
cvasitotalitate de instituţia pe care o reprezint, este integral
accesibilă publicului. Nu există decît o singură restricţie,
de ordin tehnic, şi anume ca documentele să fie inventariate. Deşi
resursele noastre umane şi materiale sînt reduse, chiar mai
mici decît cele de acum cîţiva ani, din cauza
contextului defavorabil, avem un program accelerat de inventariere şi
de punere în circuitul ştiinţific a acestei arhive. Practic,
în ultimii ani au ajuns la sala de studiu zeci şi zeci de
fonduri sau părţi structurale din această arhivă. De asemenea, în
direcţiile noastre judeţene am dat în cercetare fondurile
create de structurile judeţene ale PCR, în fiecare caz fiind
vorba de sute de metri liniari de documente. Dintre fondurile
Arhivelor Naţionale Istorice Centrale recent date în cercetare
aş aminti Secţia Organizatorică – „Dosare-Anexe“ (1950-1989)
din cadrul Fondului CC al PCR, în care se găsesc documente
privind numeroşi membri ai nomenclaturii. Din nefericire, cei care
au gestionat această parte structurală pînă acum cîţiva
ani au decis să extragă din dosare documentele privind cadrele PCR
şi să le facă „rătăcite“, „pierdute“, ceea ce a însemnat
încălcarea oricăror norme arhivistice şi chiar a legii,
rezultatul fiind privarea cercetătorilor de accesul la aceste
documente.
Care este, în cîteva
cuvinte, impactul şi relevanţa documentelor din Arhiva CC al PCR?
Arhiva CC al PCR este deosebit de
importantă pentru înţelegerea comunismului românesc,
conţinînd documente privind perioada interbelică, dar mai
ales perioada postbelică. În general, tot ceea ce a însemnat
decizie politică importantă a regimului comunist, dar nu numai, se
regăseşte în aceste surse. În ultimii ani, sute de
persoane au avut acces la aceste documente, fiind vorba de
cercetători profesionişti, jurnalişti, doctoranzi, masteranzi,
studenţi sau, pur şi simplu, pasionaţi de trecut, cetăţeni
români şi străini. Interesul crescut al publicului faţă de
aceste surse se vede în procentul pe care îl deţin
cercetătorii amintiţi în ponderea celor care apelează la
serviciile noastre, aproximativ 25% (în Bucureşti). De altfel,
merită spus că avem o sală de studiu special dedicată cercetării
acestor documente în sediul nostru central. Cred că
rezultatele accesului la documentele create de CC al PCR se văd în
studiile academice care au apărut pînă acum, incluzînd
aici volumele de documente sau de interpretare, dar şi în
articolele din presa culturală sau cotidiană, realizate pe baza
acestor surse. Am încredinţarea că pe baza studierii
documentelor amintite, în anii următori vor exista,
cantitativ, mai multe lucrări pe acest domeniu, care sper că şi
valoric se vor prezenta mai bine.
Ce mai urmează să prezentaţi
publicului, ca evenimente organizate sau susţinute de Arhiva
Naţională, în perioada următoare, despre memoria
comunismului românesc?
Aş vrea să precizez că Arhivele
Naţionale nu sînt angajate doar în organizarea de
evenimente privind istoria recentă, ci acordăm atenţie şi altor
perioade sau teme ale trecutului ori documentelor care le ilustrează.
Răspunzînd punctual întrebării dumneavoastră, pot să
spun că, pînă la sfîrşitul acestui an, nu mai avem
programat un mare eveniment legat de istoria recentă, însă
pentru anul următor sînt preconizate mai multe manifestări.
Spre exemplu, vom organiza o expoziţie privind tragedia României
în anul 1940, în mod special despre ceea ce s-a
întîmplat cu Basarabia şi nordul Bucovinei, şi o alta
privind tragedia Moldovei în 1944-1947. De asemenea, vom
organiza un simpozion intitulat Politică, istorie şi arhive în
România secolelor XIX-XX.