OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Duminica seara ati oficiat deschiderea Institutului Polonez din Romania. Ce semnifica acest eveniment pentru viata culturala romaneasa si care este importanta lui?

Mai intii, v-as spune ca prefer termenul de „inceput al activitatii“. Teoretic, Institutul s-a infiintat cind am venit eu in Romania, lucru care s-a intimplat la sfirsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai a acestui an. De atunci insa a trebuit sa organizez concursuri pentru angajari si sa ma ocup de diversele formalitati necesare deschiderii unui centru cultural, motiv pentru care nu am putut organiza activitati culturale. Chiar si in momentul de fata, sediul nostru necesita mai multe finisari, pe care le vom face pe parcurs. Acesta este si motivul pentru care concertul de deschidere a Institutului a avut loc in sala ArCuB. Am inaugurat astfel activitatea propriu-zisa a Institutului Polonez din Romania.
Este un eveniment important, atit din punct de vedere cultural, cit si politic, intrucit prin acest centru vom incerca sa apropiem cele doua culturi si tari, sa devenim un fel de punte de legatura intre Romania si Polonia. Unul dintre lucrurile de importanta majora este necesitatea inceperii procesului de scoatere a culturii de sub imperiul ideologiei.

Ce proiecte de viitor aveti?

Dupa cum ati observat si din caietul-program pe care l-am tiparit, Institutul Polonez are un program destul de eclectic, pentru ca anul acesta il vedem ca pe un fel de test. Dorim sa aflam ce le place romanilor si ce putem face, astfel incit Institutul sa fie si util si important, in acelasi timp, pentru romani.
Proiectele pe care le avem pentru inceput in lucru sau pe care le pregatim pentru viitor sint foarte diverse si destul de numeroase. In primul rind, ne preocupa literatura. Incercam sa facem literatura poloneza mai bine cunoscuta in Romania si invers, literatura romana in Polonia. Proiectul, sustinut de faptul ca avem oameni, posibilitati si, mai ales, resurse financiare, porneste de la realitatea ca literatura romana este foarte putin cunoscuta in Polonia, mult mai putin decit este cea poloneza in Romania.
Un alt gind este acela de a organiza un fel de „vizite culturale“, de mini-vacante de studii pentru intelectualii romani pasionati de un anumit domeniu cultural – de la cinematografie la artele plastice –, care sint interesati sa mearga pentru o perioada scurta de timp (in jur de doua saptamini) in Polonia, sa cunoasca intelectuali de acolo, sa ia contact cu lumea culturala si cu intelectualitatea poloneza, sa aiba acces la biblioteci, teatre, alte institutii culturale.

Va ginditi sa organizati astfel de vizite doar pentru intelectualii romani sau de acest program vor beneficia si intelectualii polonezi?

Sigur ca da, acest gen de vizite trebuie sa aiba loc de ambele parti.

V-ati gindit la anumite criterii de selectie a celor care vor pleca in Polonia, precum cunoasterea limbii sau o anumita pregatire profesionala?

Nu, limba poloneza nu va fi un imperativ. Sigur ca va fi cu atit mai bine daca limba ar fi cunoscuta, dar acesta nu se va constitui intr-un criteriu esential de selectie. In ceea ce priveste pregatirea profesionala, cei ce vor beneficia de aceste excursii, daca le putem spune asa, pot fi, desigur, studenti sau doctoranzi, dar nu numai.

Vorbeati de traducerea literaturii poloneze. Doriti sa realizati un program omogen de traduceri, inaugurind o colectie speciala?

As vrea sa pot face ceva pentru traducatori. Acest program nu este unul omogen, ci va include lucruri diverse: de la poezia poloneza, mai bine cunoscuta in Romania, pina la o Antologie de dramaturgie poloneza, pe care o pregatim inca de pe acum, dramaturgia fiind aproape complet necunoscuta romanilor. Nu va fi o serie speciala de traduceri din literatura poloneza. Pina acum, am reusit sa stabilim, in acest sens, legaturi cu Editura Polirom si cu Fundatia A Treia Europa. Am angajat, prin concursul al carui anunt a fost publicat si in Observatorul cultural, cinci traducatori tineri, care sa lucreze la acest proiect deosebit de important pentru noi.

Pentru ca tot ati pomenit de caietul-program, rasfoindu-l doar, am fost surprinsa de numarul mare al festivalurilor. De ce atit de multe? Care credeti ca va fi impactul lor?

In acest moment, pentru noi este foarte important sa participam la manifestari organizate in Romania si sa atragem artisti polonezi sa ia parte la ele. Manifestarile de care vorbiti sint insa doar sprijinite de noi – organizatori sint diferite institutii, oameni de cultura. Noi doar ii ajutam putin.
Interesul pentru acest gen de evenimente provine si din dorinta noastra de a nu ne limita doar la Bucuresti, ci de a ne extinde activitatea si de a cuprinde o cit mai mare parte din teritoriul tarii. Mai mult decit atit, avem nevoie de asemenea manifestari pentru ca Polonia este foarte putin cunoscuta in Romania, iar Romania este si mai putin cunoscuta in Polonia, or, aceste festivaluri vor ajuta la crearea unei punti de comunicare intre cele doua culturi si civilizatii. De asemenea, turismul cultural va ajuta si el foarte mult la schimbarea perceptiei Poloniei in Romania si a Romaniei in Polonia.

Ati mai fost pina acum in Romania?

Am mai venit o singura data in Romania, in 1990, si ma bucur sa constat schimbarile care au avut loc de atunci incoace. In 1990 era greu, inca, sa porti o discutie libera cu cineva, amprenta comunismului era inca destul de bine intiparita, iar intelectualii romani erau obsedati de ideea latinitatii poporului si a limbii romane. Oriunde mergeam eram intrebat daca stiu ca limba romana este de origine latina. Or, cred eu, latinitatea nu este atit de importanta. Limba romana este foarte frumoasa si asta se intimpla nu numai pentru ca este de origine latina, ci pentru ca reprezinta un miracol lingvistic: este o combinatie de limba latina cu elemente din slava, maghiara, turca, rusa etc.
Si mai exista o obsesie, care sper sa treaca, anume aceea a literaturii romane care inseamna Eminescu si Creanga. Mie unuia mi se pare ca aceasta conceptie este oarecum out-of-date in acest moment. Literatura romana are multi alti scriitori foarte buni si cred ca este pacat sa nu fie recunoscuti.

Cum vedeti acum Romania in general, cultura si oamenii de aici in special?

Ma bucur foarte mult sa observ ca oamenii in general si intelectualii in particular sint acum (spre deosebire de ce se intimpla in 1990) foarte liberi, gindesc si se comporta liber si spun ceea ce gindesc. Mai mult decit atit, tinerii reprezinta ei insisi un grup intelectual independent, ceea ce nu poate decit sa ma incinte. Si mai este un lucru pe care il consider de admirat: numarul mare de reviste literare si culturale in general – Romania are mai multe reviste culturale decit Polonia si Anglia la un loc.

Vorbiti foarte bine limba romana. Cum ati reusit sa o invatati intr-un timp atit de scurt?

Limba si literatura romana le-am studiat in timpul facultatii. In Polonia exista doua centre universitare – Cracovia si Poznan – in care se studiaza filologia romana, iar in centrul din Varsovia limba romana face parte dintre materiile optionale de studiu. Venirea mea aici a fost, de altfel, o chestiune de optiune personala. Ma aflam la Londra, unde m-am mutat dupa absolvirea facultatii, cind am gasit pe Internet anuntul concursului pentru ocuparea postului de director al acestui centru. M-am inscris si l-am cistigat.

Care ar fi sperantele cu care porniti la drum?

In primul rind, as vrea sa va spun ca ma bucur sa ma aflu aici si ca am reusit intr-un timp atit de scurt sa stabilesc contacte si legaturi cu institutii culturale din tara si sper sa avem cit mai multi sustinatori si cit mai multi prieteni pe viitor.

Va uram mult succes!