Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2004   |   Ianuarie   |   Numarul 201-202   |   O teorie a noului

O teorie a noului

Categoria: Arte | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
In Colectia „Balcon“ a Editurii Idea Design &Print din Cluj a aparut de curind un titlu de referinta al teoreticianului german Boris Groys – Despre Nou. Eseu de economie culturala. In prefata, Vasile Ernu circumscrie miza cartii: „Prin teoria noului, Boris Groys ne ofera un fel de interpretare globala a artei, prin care ne propune strategii ce sint valabile nu numai pentru arta, ci si pentru intregul cimp cultural. Lumea lui Groys este impartita in arhiva culturala si lumea profana. [...] Intre cele doua lumi nu este trasat un hotar bine determinat, ci unul in continua miscare. Din cind in cind, ceea ce tine de arhiva devine profan, iar ceea ce tine de spatiul profan tinde permanent sa patrunda in spatiul arhivei.

Astfel, arta are nevoie fara incetare de «revalorizarea valorii»“. Organizata pe trei mari sectiuni (Noul in arhiva, Strategii ale inovatiei si Schimbul inovator), Despre Nou are in centru demersurile radicale ale unor artisti de avangarda precum Malevici si Duchamp, ocupindu-se cu precadere de problematizarea statutului operei de arta (permanent pus in discutie de inovatie) in modernitate si in postmodernitate. Noul – „motorul“ modernitatii – este definit in functie de relatia pe care o intretine cu trecutul si cu viitorul, cu utopia, moda, alteritatea, diferenta originara si libertatea umana. Ultima sectiune stringe „firele“ intr-o supla, incitanta, bine articulata teorie culturala a avangardei, modernitatii si postmodernitatii, care nu trebuie sa lipseasca din bibliografia nici unui cercetator al domeniului. Prima editie a lucrarii a aparut in 1992; in ultimii ani, fragmente in limba romana au fost publicate de revista Balkon. Traducerea volumului este semnata de Aurel Codoban.

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
Endemicul plagiat în şcoala românească
Cele mai recente comentarii
gabriela.gheorg@gmail.com
o referință la lucrările dlui Solomon Marcus
ma bag &io ca musca pan' lapte...
ref nedumerirea dlui Foarta
nea marin
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire