OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Editurile din Romania au lansat pe piata manualelor scolare o foarte bogata oferta, astfel incit competitia pentru difuzarea acestora in scoli se anunta extrem de acerba. Prezenta manualelor alternative nu mai constituie, desigur, o noutate, iar faptul ca editurile s-au mobilizat in termen record pentru a „prinde“ inceputul de an scolar este un semn de bun augur pentru viitorul formulei „programa unica – manuale alternative“, experimentata pentru prima oara anul trecut. Disciplinele care s-au bucurat de cea mai mare atentie din partea editorilor si a autorilor de manuale au ramas si in aceasta toamna istoria si limba si literatura romana.
In avanpremiera unor comentarii ulterioare pe marginea acestora, incepem astazi prezentarea manualelor de limba si literatura romana destinate elevilor din clasa a X-a (cu precizarea ca exista 13 manuale pentru clasa a X-a la aceasta disciplina).


Alexandru CRISAN,
Liviu PAPADIMA, Ioana PARVULESCU, Florentina SAMIHAIAN, Rodica ZAFIU
Limba si literatura romana
Manual pentru clasa a X-a.
Editura Humanitas, Seria „Humanitas Educational“, Bucuresti, 2000,
262 p., f.p.

Manualul publicat de editura Humanitas este structurat pe cinci unitati care trateaza punctele curriculare ale materiei de clasa a X-a: structuri ale prozei literare, basmul, povestirea, nuvela si romanul. Echilibrat si dinamic, cu o selectie atenta, inspirata a textelor (care ies din tiparul consacrat de manualul unic de pe vremuri si propun alte posibile moduri de a studia literatura romana), manualul se remarca prin proportia bine pastrata intre textul propriu-zis, temele de lucru si referintele critice, care nu sufoca a priori creativitatea potentiala a elevului. Lectiile de comunicare si de limba pornesc de la textul literar si inlesnesc trecerea de la un stil de comunicare la altul. Prima sectiune este dedicata, printre altele, metodelor de lucru si conceperii riguroase a unui text critic sau de sinteza. Volumul beneficiaza si de o prezentare grafica inspirata, aerisita si sugestiva, reperarea diferitelor sectiuni facindu-se astfel cu mai mare usurinta. Singurul minus, din acest punct de vedere, este calitatea nesatisfacatoare a ilustratiilor, alese cu grija, dar care, ilizibile, nu-si ating scopul urmarit de autorii manualului. (R.A.)


Nicolae MANOLESCU (coordonator), George ARDELEANU,
Matei CERKEZ, Dumitrita
STOICA, Ioana TRICULESCU
Limba si literatura romana
Manual pentru clasa a X-a.
Editura Sigma, Bucuresti, 2000,
253 p., f.p.

Manualul de Limba si literatura romana al Editurii Sigma se impune prin seriozitate, eleganta si exhaustivitate. Redactorii au optat pentru un format mai mare, ceea ce permite un mai bun dialog intre imagine si text, cu asocieri surprinzatoare (ex.: basmul Harap-Alb cu tablourile lui Hyeronimus Bosch). Capitolele dedicate literaturii moderne si contemporane sint printre cele mai bine realizate din intreaga productie de manuale alternative. Se remarca indeosebi capitolul Text-palimpsest. Estomparea granitelor dintre speciile traditionale ale prozei (despre proza a trei Mircea: Mircea Horia Simionescu, Mircea Nedelciu si Mircea Cartarescu) si Diferente intre romanul traditional si romanul modern (romane de Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Mateiu Caragiale si Nicolae Breban). Urmind regula jocului postmodern, in capitolele dedicate lui Mircea Horia Simionescu si Mircea Cartarescu, autorii coboara in pagina si pun intrebari elevilor. In cadrul grupajelor de „Lecturi suplimentare“ gasim texte teoretice de referinta ale lui Camil Petrescu, Mihail Ralea, G. Ibraileanu, alaturi de textul Eminescu si recitatorii al lui Andrei Plesu (un contrapunct special pentru Anul Eminescu). Foarte buna este si partea de „limba si comunicare“ in care sint discutate argoul, jargonul, neologismele, termenii de specialitate, curriculum-vitae, referatul, interviul, convorbirea, masa rotunda, talk-show-ul si coerenta diferitelor tipuri de text, elemente indispensabile unei bune integrari sociale a tinerilor. Textele selectate sint vii, frumoase. Pe scurt, tinta autorilor („Dorim sa stimulam initiativa, personalitatea, gindirea originala, nu lenea, imitatia, comentariul gata facut“) a fost atinsa. (P.C.)


Nicolae CONSTANTINESCU (coordonator), A. GH. OLTEANU, Vasile TEODORESCU
Limba si literatura romana
Manual pentru clasa a X-a.
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000, 240 p., 78000 lei

Manualul aparut la Editura Pedagogica nu reuseste, din pacate, sa se departeze de reziduurile vechilor manuale unice. Efortul de inovare pe planul selectiei textelor este minim, desi respectarea curriculei nu implica si o incremenire in alegerea autorilor sau a fragmentelor propuse elevilor spre studiere. Pornind de la modalitatile de structurare – prolixe – a materiei, autorii ofera chei de interpretare de multe ori greoaie si tributare unui discurs stufos si inutil patetic. Citam, spre exemplificare, din cuvintul inainte adresat unui „tinar prieten“: „Ne-am propus… sa cunosti mai bine sufletul poporului roman, in dimensiunea sa general umana, individualizat in personaje preocupate de istorie, de pastrarea fiintei nationale, sfisiate de confruntarea cu un destin dur, incercind sa se descopere, sa respecte traditiile“. Si exemplele ar putea continua. Directiile argumentului nu se regasesc, din fericire, in intregul corpus al manualului.
Volumul este deficitar mai ales la capitolul prezentare grafica, imbicsita si invechita. Textul se lateste pe toata pagina, solutia impartirii lui pe doua coloane – una rezumativa si alta de text propriu-zis –, adoptata de multe dintre manualele concurente, nefiind, din pacate, aleasa. Rezultatul este o carte neatractiva si inghesuita, nemaipunind la socoteala tiparul de proasta calitate (in unele locuri, textul este de-a dreptul ilizibil) si paginile netaiate. (R.A.)


Carmen Ligia RADULESCU, Elisabeta ROSCA, Rodica ZANE, Mircea MARTIN (coordonator)
Limba si literatura romana
Manual pentru clasa a X-a.
Editura Univers, Bucuresti, 2000,
240 p., f.p.

Manualul Editurii Univers este un instrument de lucru profesionist alcatuit, in care informatiile, analiza si exercitiile sint foarte bine dozate. Notiunile de limba si comunicare insotesc permanent lectiile de literatura propriu-zisa, ceea ce face ca asimilarea lor sa se produca firesc, textele literare oferind ilustrari convingatoare ale conceptelor lingvistice.
Abandonind criteriul cronologic in abordarea literaturii romane, autorii manualului propun un traseu mult mai interesant, de la ascultator la cititor, de la lumile scriitorului la aventura cititorului, intr-un efort sistematic de provocare a reactiilor elevilor si de incurajare a creativitatii acestora. Inedita este si perspectiva asupra Formelor incipiente ale prozei, care ofera imaginea evolutiei naratiunii de la simpla consemnare a evenimentului istoric (in cronici si letopisete) la transfigurarea lui (in Istoria ieroglifica a lui Dimitrie Cantemir).
Mai receptivi fata de dinamica fenomenului literar contemporan, autorii manualului aparut la Editura Univers nu se opresc la proza anilor ’70, ci includ un capitol intreg consacrat temelor si formulelor narative de ultima ora, ilustrat cu fragmente din operele celor mai reprezentativi scriitori postmodernisti romani.
Merita mentionata in aceasta succinta prezentare preocuparea celor patru autori pentru claritatea explicatiilor si pentru definirea conceptelor teoretice menite sa le inlesneasca elevilor intelegerea mecanismelor narative si schimbarile survenite in modul de a scrie si de a citi proza in ultimele decenii. (C.M.)


Silviu ANGELESCU, Nicolae I. NICOLAE, Emil IONESCU
Limba si literatura romana
Manual pentru clasa a X-a.
Editura ALL, Bucuresti, 2000,
248 p., f.p.

Manualul oferit de Editura All are o structura bipartita, sectiunile Literatura. Proza (autori: Silviu Angelescu si Nicolae I. Nicolae) si Limba si comunicare (autor: Emil Ionescu) concepute autonom, perpetuind astfel o veche si artificiala distanta intre limba si literatura. Daca cea de-a doua sectiune, consacrata studiului mesajelor verbale, este axata preponderent pe exercitii, elevii fiind astfel provocati sa caute si sa ofere singuri raspunsuri, capitolele primei sectiuni mizeaza pe lungi comentarii, structurate, e drept, pe elementele fundamentale ale textului (tema, structura narativa, personaje, arta literara, semnificatii), dar care nu incurajeaza creativitatea elevilor ci, mai curind, capacitatea lor de memorare. Lipsesc apoi cu desavirsire informatiile minimale despre categoriile narative ilustrate de textele comentate, notiuni precum fantasticul, absurdul nu sint in nici un fel explicate, dupa cum nici formule narative ca „nuvela psihologica“, „nuvela fantastica“, „cronica“ sau „proza savanta“ nu beneficiaza de nici un fel de descrieri sau definitii. Reticent in a propune spre lectura texte ale unor autori postmoderni – singurul prozator inclus de Silviu Angelescu si Nicolae I. Nicolae in paginile Manualului fiind Mircea Nedelciu, comentat insa inadecvat, fara ca elevii sa fie avertizati asupra specificitatii tipului de discurs promovat de acest autor – Manualul Editurii All este, in ansamblu, un volum de comentarii unilaterale. (C.M.)


Doina RUSTI, Adrian COSTACHE
Limba si literatura romana
Manual pentru clasa a X-a.
Editura Teora, Bucuresti, 2000, 248 p., 45000 lei.

Manualul de Limba si literatura romana pentru clasa a X-a, realizat de Editura Teora alterneaza lectiile de literatura cu capitole de „limba si comunicare“. Bibliografia critica selectiva, in general greoaie, pune la dispozitia elevilor, pe linga citeva sinteze critice fundamentale despre literatura romana, un mare numar de lucrari ilustrative pentru diferite metode ale criticii moderne, alternate cu lucrari mai modeste de bibliografie critica romaneasca. Aspectul grafic, ingrijit, e destul de inexpresiv, aproape lipsit de ilustratii (putinele care exista sint minuscule si lipsite de functionalitate), iar elementele de subliniere sint marcate printr-un verde murdar, spalacit. Sint preferate „standardele“. In cadrul capitolului Proza avangardista au fost retinute texte de Urmuz si Grigore Cugler, iar la Proza actuala – O suta de ani de zile la portile Orientului, de Ioan Grosan. Autorii dovedesc o cunoastere aproximativa a avangardei si, mai ales, a postmodernismului. Exemplele de prozatori postmodernisti lipsesc. Comentariile, definitiile, chestionarele si prezentarile au un caracter rudimentar, adeseori naiv. Sectiunile de „limba si comunicare“ sint decent, dar anost prezentate. Capacitatea de analiza si sinteza este mediocra, ca si perspectiva critica. „Dialogurile pe marginea textelor“ au un caracter nepedagogic.
Constiincios realizat, dar lipsit de atractivitate, conservator si, in multe privinte, diletant, cu o informatie deficitara, manualul e mai degraba in masura sa deruteze si sa descumpaneasca decit sa stimuleze in mod real creativitatea, spiritul critic si deschiderea culturala a elevilor. (P.C.)