OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Clasa a X-a

Florin IONITA, Adrian SAVOIU
Limba si literatura romana. Manual pentru clasa a X-a
Editura Teora, Bucuresti, 2000, 240 p., 45000 lei.

La Editura Teora au aparut doua manuale de limba si literatura romana pentru clasa a X-a. Pe primul dintre ele l-am prezentat saptamina trecuta. Cel de al doilea, realizat de Florin Ionita si Adrian Savoiu, nu se remarca prin optiuni canonice spectaculoase, ci prin seriozitate si operationalitate, potential euristic, pragmatic, si, nu in ultimul rind, subtilitate a analizelor, apte de a stimula, prin metode combinate, creativitatea si abilitatea interpretativa a elevilor, oferind instrumente de lucru productive, integrate intr-un sistem functional. Din acest punct de vedere, el se constituie intr-un partener competent si avizat. Pregatirea si pasiunea autorilor se simt peste tot, inclusiv in lipsa de ostentatie. Reforma pe care acestia o propun e una de profunzime, nu de suprafata. Se remarca, de asemenea, densitatea si varietatea informatiei, inteligent diseminata. Un punct forte este reprezentat de elementele de limba si comunicare – sintetice, cu exemple si exercitii atragatoare, subordonate – acolo unde e cazul – aplicativ, pina la detaliu, marilor capitole de studiu al evolutiei genurilor prozei. Astfel, studiului nuvelei Kir Ianulea de I.L. Caragiale i se asociaza, complementar, subcapitole despre etimologia populara si hipercorectitudine, iar Morometilor – un subcapitol despre stilul direct, indirect liber si liber etc. Informatiile de istorie literara, exercitiile, conceptele operationale, elementele de receptare critica se completeaza cu imaginile si elementele grafice (inspirate), conducind elevul spre intelegerea textului si a contextelor, deschizind, totodata, piste interesante de lectura. In unele cazuri, accentul cade in special asupra „receptarii in epoca“, fapt care explica, intr-un fel, abordarea „clasica“ a romanului Enigma Otiliei prin prisma realismului balzacian, interpretarile mai noi fiind doar mentionate in trecere. Capitolele dedicate, in alte manuale, prozei avangardiste si postmoderne lipsesc, fiind substituite – subtil – de capitolul despre estomparea granitelor dintre speciile si genurile traditionale, unde Urmuz este studiat, temeinic, cu trei texte. La capitolul „proza postbelica“, romanul Morometii este dublat de Cartea Milionarului a lui Stefan Banulescu.


Marin Iancu, Andreea VlAdescu, Rodica LAzArescu
Limba si literatura romana. Manual pentru clasa a X-a
Editura Petrion, Colectia „Liceu“, Bucuresti, 2000, 247 p., f.p.

Profesionist realizat, manualul de limba si literatura romana pentru clasa a X-a aparut la Editura Petrion propune o sistematizare minutioasa, eficienta a materiei, ofera instrumente de analiza si o oferta bogata de texte literare pentru studiu. Aspectul grafic este aerisit si imaginativ, atragator, cu numeroase elemente de subliniere si incasetari euristice, presarat, pe alocuri, cu fragmente de benzi desenate hazlii, dar si cu reproduceri ale unor lucrari de arta moderna si avangardista. Exercitiile si aplicatiile sint foarte numeroase. Capitolele, structurate in patru parti (literatura – text de studiat, literatura – concepte operationale, lectura suplimentara, limba si comunicare) se deschid prin pagini ilustrate, cu motto-uri avind rol de mise en abime. Tipologiile (de la cele culturale pina la cele narative si personaje) sint flexibile si nuantate. Definitiile condensate sint fixate prin aplicatii si exercitii. Tipologiile romanesti sint foarte bine puse in evidenta: diacronic, contextual, structural. Sint evidentiate elementele specifice tipurilor de discurs narativ avut in vedere si relatiile care se stabilesc intre acestea. Elementele de „limba si comunicare“ se integreaza firesc in interiorul capitolelor destinate speciilor prozei literare. Autorii reusesc sa echilibreze ofera de texte, completind standardele „clasice“ cu texte mai putin comentate. Romanul postmodern este reprezentat in cadrul acestui manual de un fragment din Nostalgia de Mircea Cartarescu (mai exact, din proza Mendebilul). Proza „realist“-fantastica e reprezentata de Intimplari in irealitatea imediata de Max Blecher, „literatura de frontiera“ – de un fragment din Ocheanul intors de Radu Petrescu, iar literatura de avangarda e bine incadrata. Capitolul dedicat eseului este insotit de un scurt istoric al genului, de informatii privind structura si particularitatile acestuia. Sint discutate separat eseul filozofic (cu un text de Emil Cioran) si eseul critic (exemplificat prin texte de Nicolae Manolescu si Eugen Simion). Manualul ofera un set amplu, divers de informatii minimale, intotdeauna utile, alternate cu citate si referinte critice, instrumente de lucru (preponderent naratologice) adecvate fiecarui tip de text studiat si aproape deloc interpretari, comentarii, lasindu-le pe acestea din urma la latitudinea elevilor, care nu sint in nici un fel „dresati“ sau manipulati ideologic.


Eugen Simion (coordonator), Florina Rogalski, Diana HArtescu
Limba si literatura romana. Manual pentru clasa a X-a
Editura Corint, Bucuresti, 2000, 208 p., f.p.

Manualul de limba si literatura romana pentru clasa a X-a aparut la Editura Corint are, ca si cel de la Sigma, un format mare. Aspectul grafic este elegant, paginarea – aerisita, sobra, cu ilustratii clasice si moderne, fara excentricitati. Textele oferite spre analiza sint cele canonice. Capitolul despre proza avangardista lipseste, iar la „proza postbelica“ nu apare decit un singur roman (Morometii), desi programa prevedea doua texte. La „estomparea granitelor dintre speciile traditionale“ este inclus, totusi, un prozator postmodern important, Mircea Nedelciu, cu Aventuri intr-o curte interioara. In rest, pe linga ignorarea avangardei, capitolele de sinteza inregistreaza aceeasi minimalizare a postmodernismului pe care o inregistram in cazul fostului manual unic pentru clasa a XII-a (exista totusi o bibliografie minimala creditabila), cu unele consideratii ciudate – astfel, Povestea povestilor generatiei ’80 e considerata... eseu! Exercitiile de redactare si compozitie au defectul de a le cere elevilor sa demonstreze ca autorii sint „maestri“ ai diferitelor procedee, fapt care, sub masca educarii in spiritul aprecierii marilor valori, tinde sa impuna ex cathedra un spirit encomiastic. Apar des evaluari estetice (Finetea analizei psihologice etc.). In cazul elementelor de limba si comunicare, vointa „educativa“ esueaza in aprecieri restrictive de genul: „Argoul se foloseste exclusiv oral“. Informatia istorico-literara este bogata, iar tipologiile, conceptele operationale, instrumentele de analiza in general serios prezentate. „Reperele de interpretare“, excesiv de ample, cu titluri ce se vor epatante, de genul Dezumanizarea – efect al rapacitatii devorante sau Iubirea, mintuire a sufletului transforma manualul intr-o colectie de comentarii „bine simtite“, suficiente siesi. Exercitiile sint relativ putine si conformiste, pe stil vechi. Capitolele finale, solide, sint dedicate modernismului lovinescian si esteticii lui Tudor Vianu (prin doua texte incluse in capitolul Alte forme ale prozei), secundate de un capitol despre hipercorectitudine/ hiperurbanism. Manualul se incheie cu doua pagini de evaluari semestriale la literatura si, respectiv, la limba si comunicare. Pe scurt, un manual conservator, in haina noua.


Clasa a IX-a

Alexandru CriSan, Liviu Papadima, Ioana Parvulescu, Florentina SamihAian, Rodica Zafiu
Limba si literatura romana. Manual pentru clasa a IX-a
Editura Humanitas, Seria „Liceu“, Bucuresti, 2000, 237 p., f.p.

Manualul de clasa a IX-a al Editurii Humanitas a stirnit, la vremea aparitiei lui, in 1999, polemici aprinse si atacuri violente. Este cel mai atragator, mai nonconformist si mai „necanonic“ din lista manualelor alternative de clasa a IX-a (o adevarata bijuterie), „un altfel de manual“, cu diferite tipuri de texte menite „sa placa si sa fie utile“ elevilor. Structura urmeaza programa de studiu, organizata pe „teme“ si „module“, adecvate trecerii de la copilarie la adolescenta: joc si joaca, iubirea, aventura, familia, calatorie, aventura, scene din viata de ieri si de azi, confruntari etice si civice. Intilnim aici, intr-un montaj caleidoscopic, texte mai „frivole“ ale clasicilor (Vorbeste-ncet de Mihai Eminescu, Boborul de I.L. Caragiale s.a.), un text biografic despre... o corigenta a lui Mircea Eliade, o proza-balada rimata de Mircea Nedelciu, amintiri ale unor autori de demult, mai putin cunoscuti (Al. Candiano-Popescu)... La capitolul Joc si joaca intilnim texte, iarasi, putin cunoscute de Tudor Arghezi, Mircea Horia Simionescu, Nina Cassian si Ana Blandiana, alaturi de un articol-eseu confesiv al lui Mircea Cartarescu despre jocurile pe computer. Capitolul Lumi fantastice aduna laolalta Tiganiada lui Budai-Deleanu, o povestire SF de Ovid S. Crohmalniceanu, o povestire folclorica „de groaza“, relatii intre literatura si muzica, respectiv dintre literatura si arte plastice... Un fragment (Cartea de bucate) din Exuviile Simonei Popescu sta alaturi de Retete culinare de Edward Lear si de o frumoasa proza confesiva a lui Nicolae Manolescu (Camera fantastica). Poveste fara sfirsit de Michael Ende sta alaturi de Istoria ieroglifica, iar Taxi blues, un text poetic al lui Caius Dobrescu din volumul experimental Deadeva, e urmat de un text umoristic al grupului Divertis. Elementele de limba romana si de comunicare se armonizeaza cu textele de studiat si cu cele auxiliare din capitolele de literatura.


Carmen Ligia RAdulescu, Elisabeta RoSca, Rodica Zane,
Limba si literatura romana Manual pentru clasa a IX-a
Editura Univers, Bucuresti, 2000, 207 p., f.p.

Manualul de limba si literatura romana pentru clasa a IX-a nu a fost nici el scutit de atacurile necunoscatorilor. Spre deosebire de manualul Humanitas, este mai sistematic, organizat pe modelul lecturii „in trepte“: lector inocent, lector eficient, lector competent. De asemenea, caracterul atragator, „frivol“, nonconformist al primului este inlocuit, partial, de un profil axat in mai mare masura pe pragmatism, spirit analitic si eficienta, cu o pondere mai mare acordata textelor consacrate (nu neaparat „canonice“), fara a renunta insa la „provocari“ simpatic-nonconformiste. Fragmentele literare alterneaza cu cele de limba si comunicare, stilistica functionala etc. Se remarca prezenta abundenta a exercitiilor euristice. In final – oferte de evaluare semestriala, bibliografie scolara minimala si un indice de concepte operationale. Exista doua „cuprinsuri“ separate: unul pentru literatura, altul pentru limba si comunicare, desi lectiile sint alternate si/sau imbricate pe parcursul manualului. Capitolul Copilaria si jocul (realizat de Rodica Zane) cuprinde, alaturi de Amintiri din copilarie de Ion Creanga, un fragment din romanul de debut al lui Ovidiu Verdes, avind ca subiect copilaria si adolescenta unui copil al vremurilor noastre. De asemenea, in subcapitolul Fictiune si realitate sint incluse fragmente ale unor teoreticieni clasici ai jocului: Johan Huizinga si Roger Caillois. Capitolul despre iubire (autori: Carmen Ligia Radulescu si Elisabeta Rosca) cuprinde texte ale clsicilor (romanticilor) literaturii romane si universale: Mihai Eminescu, Ion Heliade-Radulescu, I. Slavici, W. Shakespeare, Dante Aligheri, si se incheie cu o scrisoare de dragoste a lui Eminescu catre Veronica Micle. Capitolul despre familie include texte de G. Calinescu si Mircea Eliade, Marin Preda si Bujor Nedelcovici, dar si codul familiei sau catehismul ortodox. Dupa Telegrame de I. L. Caragiale, Calpuzanii si Jurnalul fericirii, capitolul Scene din viata de ieri si de azi (autor: Rodica Zane) se incheie cu o sectiune intitulata Timpul si generatiile, in care este prezentat primul volum colectiv de poezie „optzecista“: Aer cu diamante. Recursul la exil este ilustrat de Raspuns unui prieten indepartat de C. Noica iar Etica – libertate si constringere de un text al unui prestigios autor S.F., Orson Scott Card: Jocul lui Ender.