OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Korunk (revista culturala, Cluj, redactor-sef: Kántor Lajos). In toamna anului trecut s-au desfasurat in Transilvania conferinte si festivaluri artistice inedite: dezbaterea asupra Culturii maghiare in Ardealul anului 2000 sau prima editie a Festivalului Filmului Maghiar si Romanesc Senzor (amindoua organizate la Sf. Gheorghe); a aparut suplimentul Provincia (editat in paralel in limba maghiara, de cotidianul clujean Krónika, si in limba romana, de Ziua de Ardeal), for destinat explicit confruntarii de opinii asupra unor subiecte fierbinti din vremurile noastre.

Asemenea evenimente au readus in prim-plan idei si intrebari referitoare la modul aparte in care sint percepute in Transilvania modificarile, evolutiile conceptului de integrare europeana si euro-atlantica, oscilatiile legaturilor oficiale romano-maghiare, schimbarile produse in mentalitatea colectiva romaneasca in ceea ce priveste toate aceste elemente, ajungindu-se, in fine, la o chestiune extrem de actuala la sfirsit si inceput de mileniu: exista o gindire publica, o perspectiva specific transilvaneana ori una a intelectualilor si una a celorlalte straturi sociale etc.?
Aceste teme se regasesc in numarul din noiembrie al revistei clujene, in care sint reproduse unele dintre luarile de pozitie, opiniile si comentariile prezentate la conferinta amintita de la Sfintu Gheorghe (de exemplu eseuri de Egyed Péter si Csiki László). Pe aceeasi tema putem citi articole si studii semnate, printre altii, de Vasile Puscas (Problemele geopolitice ale Europei Centrale dupa momentul Washington); Balogh András (Instantaneu despre aderarea Ungariei la Uniunea Europeana), un grupaj de eseuri cu titlul Viitorul Romaniei si integrarea europeana (Gabriel Andreescu, Bakk Miklós, Bodó Barna si Borbély László – primii doi fiind si initiatori ai suplimentului Provincia, ale carui numere aparute pina acum sint de asemenea prezentate si analizate in acest numar din Korunk).

Bogdán László ne ofera un scurt studiu prilejuit de Festivalul Filmului Maghiar si Romanesc Senzor de la Sfintu Gheorghe, analizind citeva aspecte esentiale ale operei regizorului roman Lucian Pintilie, unele dintre filmele acestuia, totul asezat in contextul primei editii a festivalului semnalat.
Numarul din decembrie incheie un an calendaristic in care maghiarii de pretutindeni au sarbatorit implinirea a 1000 de ani de la inscaunarea regelui Szent István (Stefan cel Sfint), considerat parinte al statului maghiar. Si pentru ca acest moment coincide, in istoria Ungariei, cu adoptarea crestinismului ca religie nationala, redactorii Korunk-ului ne ofera o dezbatere axata pe doua concepte fundamentale in acest sens: crestinism maghiar si filozofie maghiara. Intrebari de baza pentru initierea acestei discutii sint, de exemplu, ce a dat crestinismul maghiarilor din regiunea central- si est-europeana? Ce rol au avut bisericile crestine in depasirea momentului Trianon si cu ce ginduri incheie ele mileniul sub acest aspect?

Intre cei care incearca sa dea un raspuns la toate acestea – cu referiri si la evolutia in acest context a conceptiei generale maghiare despre arta si filozofie – ii regasim pe Vetési László cu o retrospectiva aniversara a momentelor istorice cruciale pentru istoria si crestinismul maghiar, pe T. Szönyi Zsuzsa (Roma si cultura maghiara crestina), pe Várszegi Asztrik, ierarh al abatiei Pannonhalma, institutie-simbol a crestinismului maghiar, pe Pomogáts Béla, presedintele Uniunii Scriitorilor din Ungaria (Universalitate si reforma – articol despre o teorie a literaturii catolice), pe Lukács László (care scrie despre aspectele si semnificatiile conceptului de sarbatoare religioasa), pe Oláh Dénes (despre importanta sinodului de la Simleul Ciucului, loc de pelerinaj catolic), pe Mariska Zoltán (Destin de filozof in Ungaria).
In revista clujeana, de obicei, rubrica de recenzie de carte si cea de revista a presei completeaza tematica aleasa – astfel se intimpla si in acest caz.
Semnalam, de asemenea, doua materiale interesante, care sint publicate in continuare, incepind cu numarul din noiembrie: Specific etnic si caracteristici comune (discutie cu Vajda László, profesor de etnologie din München, realizata de Hajdú Farkas-Zoltán), respectiv Clujul in perioada istorica septembrie-noiembrie 1944 (studiu de Nagy Mihály Zoltán si Vincze Gábor).

Látó (revista literara, Tirgu Mures, redactor-sef: Markó Béla) in numarul din noiembrie publica poezie de Térey János, Lászlóffy Aladár, Jánosházy György (ultimul fiind unul dintre sonetistii prin excelenta ai literaturii maghiare de la noi, alaturi de Markó Béla), Gömöri György, Magyar László András, iar proza: Tóth Mária, Fábián Imre, Bogdán László.
Remarcam studiul lui Selyem Zsuzsa cu titlul Arheologie si tehnica a numerelor prime in Saptesprezece lebada (greseala de acord gramatical este intentionata – Sz.Sz.), obiectul studiului constituind un roman-jurnal aparut la inceputul anilor ’90 si semnat de un alter-ego feminin (Csokonai Lili) al renumitului scriitor ungur Esterházy Péter, cartea insemnind in aceeasi masura un experiment de limbaj si stil arhaizant, respectiv o provocare la adresa cititorilor si a criticilor contemporani care au intrat in jocul generat de pseudonim si au incercat (reusind, intr-un final) sa-l identifice pe adevaratul autor al acestui text.

Numarul din decembrie publica poezie de Bogdán László, Király László, Kovács András Ferenc (creatii dedicate memoriei poetului maghiar Vörösmarty Mihály, de la nasterea caruia s-au implinit anul trecut 200 de ani), Egyed Emese, Utassy József, Fazakas Attila, Simonfy József, iar proza de Sebestyén Mihály, Rott József, Zsidó Ferenc, Bogdán László.
Szilágyi Júlia si Selyem Zsuzsa sint prezente cu studii care ofera interpretari ale prozei unuia dintre cei mai reprezentativi scriitori unguri din momentul de fata, Esterházy Péter.
In rubrica Dokumentum (Document) este reprodus textul unei discutii radiofonice evocindu-l pe unul dintre cei mai semnificativi poeti maghiari din Romania, Szilágyi Domokos, si la care au participat prieteni si admiratori ai celui evocat (Csiki László, Ilyés Kinga, Kolozsvári Papp László, Kovács András Ferenc, Lászlóffy Aladár, Péterfy László, Szakolczay Lajos, Széles Klára, Vári Attila), scriitori, poeti, artisti, la rindul lor incercind printr-un efort comun – avind-o ca moderator pe Albert Zsuzsa – sa realizeze din piesele de mozaic ale amintirilor personale un portret al omului si al autorului Szisz (cum era numit Szilágyi Domokos de catre cei apropiati lui).

Székelyföld (revista culturala, Miercurea-Ciuc, redactor-sef: Ferenczes István), in numarul din noiembrie, gazduieste poezii ale lui Fekete Vince, G. István László, Balázs Imre József, Papp Attila Zsolt, respectiv creatii in proza de Méhes Károly, Maros András, Jász Attila.
Remarcam eseul lui Székedi Eszter despre opera regizorului german Wim Wenders (mai ales despre doua creatii marcante ale acestuia: Starea lucrurilor – 1982, Poveste din Lisabona – 1994), cu titlul Film in film, film despre film si avind in centru o intrebare-cheie pentru intelegerea conceptiei regizorale a lui Wim Wenders si a tematicii peliculelor sale: unde se termina arta si unde incepe realitatea? (De mentionat ca filmele artistului german sint prezente in mod frecvent, in ultimele luni, in programul cinematecilor din orasele covasnene si harghitene.)

In numarul din decembrie sint prezenti cu poezii Király László, Dénes László, Szentes B. Lajos, iar Bartha György, cu traduceri din lirica lui Mihai Eminescu. Proza semneaza Bogdán László, iar memorialistica, Lörincz György.
Segmentul din revista dedicat interviurilor este ocupat de o discutie purtata de dr. Nagy László cu profesorul si cercetatorul in fizica teoretica Gábos Zoltán din Cluj (In privinta viitorului nu putem fi pe deplin linistiti), respectiv de Tófalvi Zoltán cu actrita Erdös Irma, originara din Tirgu Mures, care traieste in prezent in Suedia (titlul interviului: Ruga eretica). Clasicul maghiar, poetul Vörösmarty Mihály, este evocat intr-un studiu semnat de Kerényi Ferenc, material al carui titlu (Poetul romantic al demnitatii civice) a constituit motoul serbarilor prilejuite de aniversarea memoriei autorului uneia dintre cele mai cunoscute poezii maghiare, Szózat (cu aproximatie: Cuvintare), text asemuit ca importanta cu cel care a devenit imnul national al Ungariei, poezia lui Kölcsey Ferenc, Hymnus.

Helikon (revista literara, Cluj, redactor-sef: Szilágyi István; numerele din 10 si 25 decembrie) ne ofera poezii de Lászlóffy Csaba, Lászlóffy Aladár, Király László, Tóth Ilona, Gál Éva Emese, iar proza de Fodor Sándor.
Revista publica si ea un grupaj comemorativ de poezii, proza si studii despre clasicul maghiar Vörösmarty Mihály, cu ocazia aniversarii amintite mai inainte (scrieri de Lászlóffy Aladár, Mózes Attila, Király László, Lövétei Lázár László, Létay Lajos).
Filep Tamás Gusztáv este prezent aici cu o analiza sumara a operei literare a lui Szabó Gyula, prozator maghiar din Romania care a implinit, de curind, 70 de ani.

Mentionam studiul lui Gaal György – Clujul in literatura (beletristica) maghiara –, in care autorul vorbeste despre perioadele de lumina ale orasului, despre cum se oglindesc acele vremuri in literatura (din afirmatiile sale putem afla, de pilda, ca prima aparitie a numelui orasului intr-o creatie literara s-a produs intr-o poezie scrisa in latina de un oficial ecleziast din Alba Iulia, prin anii 1500).
Un articol interesant este cel al criticului literar clujean Mózes Huba (Masca – metafora in prozodie), care trateaza o chestiune foarte vie in literatura maghiara contemporana (travestiul ca atitudine auctoriala), studiata cu instrumentele precise ale prozodiei functionale.
Csiki Pál evoca figura scriitorului maghiar din prima parte a secolului XVIII, Mikes Kelemen (originar din Zagon, o comuna din judetul Covasna de astazi), secretar al principelui Rákóczi Ferenc, cu care a impartit si o lunga perioada de emigratie in Turcia, fiind totodata – prin opera lui fundamentala, Törökországi levelek (Scrisori din Turcia – tradusa si in romana), o serie de scrisori cu destinatar fictiv, adresate de fapt pamintului natal – un inovator de limbaj si stil, si astfel, precursorul romanului maghiar.