OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Culturalul clujean Korunk ne aminteste ca trecerea timpului isi lasa amprenta si in constiinta artistilor plastici si a publicului lor. In plus, se dovedeste din ce in ce mai puternic ca sintem fiinte vizuale in mod accentuat. Ce anume s-a schimbat in creatia de acest gen in ultima parte a secolului XX? In ce fel si cu ce mijloace reprezinta lumea (cea inconjuratoare sau cea launtrica) artistii plastici contemporani? Ce legaturi exista astazi intre realitatea cotidiana, vizuala, respectiv cea virtuala, prezenta in operele de arta plastica? Iata citeva intrebari formulate in numarul din august al acestei reviste pentru care atare tematica este o preocupare constanta (de-a lungul anilor, a organizat mai multe expozitii de arta plastica intr-un spatiu propriu, la Galeria Korunk din Cluj). Initiativa din acest numar cheama „la rampa“ mai multi cunoscatori ai domeniului, artisti si istorici de arta maghiari, din diferite generatii, mai tineri sau mai virstnici, dintre care multi au debutat cu o expozitie proprie – acum mai bine de 20 de ani – chiar in Galeria Korunk. Repondentii isi moduleaza opiniile in paralel cu incercarea de a defini specificitatile, marcile distincte ale artei plastice maghiare din Transilvania, respectiv din Romania. Numeroase studii (semnate de Kántor Lajos, Vécsi Nagy Zoltán, Feledy Balázs, Banner Zoltán, Deim Pál, Keserü Katalin, Jakobovits Miklós, Bota Szidónia) abordeaza aspecte variate ale picturii sau sculpturii transilvanene, portretizeaza figuri remarcabile din arta plastica maghiara sau descriu initiativele, preocuparile si tendintele contemporane din domeniu. In cadrul rubricii Historia, istoricul Csetri Elek marcheaza anul 2002 – an memorial Kossuth Lajos, evocind aceasta personalitate determinanta a istoriei maghiare si universale.

In Székelyföld-ul din Miercurea-Ciuc, in sumarul numerelor din august si septembrie, pe linga paginile literare semnate – intre altii – de Lászlóffy Aladár, Szakács István Péter, Páll Lajos, Lázáry René Sándor (Kovács András Ferenc), Nagy Koppány Zsolt, Lászlóffy Csaba, Demeter Szilárd, Zsidó Ferenc, Karácsonyi Zsolt, Balogh László, Bréda Ferenc si Fazakas Attila, retin atentia citeva articole, cum ar fi: interviul realizat de Bozsik József cu dr. Ferencz Csaba, cercetator budapestan de origine harghiteana, specialist in stiinta cosmosului (Drumul sondelor spatiale duce departe); studiul istoricului Vincze Gábor (Retrospectiva istoriei moderne a maghiarilor ceangai moldoveni); cel al lui Gidó Attila (Autoorganizarea si constiinta identitatii de sine a evreimii maghiare din Transilvania); eseul lui Cseke Péter (Hungarologie transilvaneana enciclopedica) despre cariera literara si impactul cultural al scriitorului maghiar budapestan de origine transilvaneana Beke György, care a implinit de curind 75 de ani; studiul lui Tóth Károly Antal (Natiunea este moarta?), o paralela interesanta – insotita de analiza posibilelor implicatii – dintre vestita afirmatie a lui Nietzsche („Dumnezeu este mort“) si declinul tot mai accentuat pe planul realitatii cotidiene din zilele noastre al conceptului de „natiune“; studiul documentaristic al lui Gagyi József (Un plan de lucru din 1952) despre imprejurarile administrative ale crearii unei formatiuni socio-geografice controversate din istoria Romaniei secolului XX, Regiunea Autonoma Maghiara.
Numarul din august este ilustrat cu o selectie din materialul performance-ului colectiv Ispita, realizat si prezentat la Roma, in mai 2002, de catre membrii uniunii artistice Harghita Visual Art, iar numarul din septembrie, cu lucrari (peisaje rurale cu tenta istorica) ale artistului fotograf