OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Korunk (revista culturala, Cluj, redactor-sef: Kántor Lajos; aprilie si mai) – una dintre „minunile“ tehnice, aducatoare de bucurii si suparari, Internetul – iata tema numarului din aprilie al revistei clujene fondate in1926, care propune o dezbatere avind la baza intrebarea: este Internetul o alternativa la formele culturii noastre traditionale? „Primesti ce privesti“ – aceasta afirmatie laconica este punctul de plecare pentru articolele, studiile, interviurile, traducerile din acest numar, care adopta in discurs o maniera serioasa sau usor ironica/autoironica; in aceasta ultima categorie intra citeva scrieri care intentioneaza sa se rupa inca din titlu de „vraja“ citeodata stranie, aducatoare de instrainare a Internetului; de ex. World Wide Wait (Némedi Andrea), AlterNETiva (Theodor H. Nelson), Corpusul hipertextual sau Nietzsche isi procura un modem (Arthur Kroker – Michael Weinstein), Cyber-basm pentru copilul nenascut (Barát György), Interniet (Pomogáts Béla), De la robotata la biotirfa (Charles Tonderei Mudede) etc. In cercetarea relatiei noastre cu Internetul ies la iveala concepte incitante, cum ar fi legitimitatea ideologica a Internetului (Késa István), hipertext si virtualitate (George P. Landow), confluente intre arta si Internet (Frank Hartmann), Internetul si partile utilitare ale acestuia, Interneturile (Kelemen Attila) – toate fiind intr-o strinsa legatura cu, poate, cea mai importanta noutate a revolutiei tehnologice declansate de Internet: timpul schimbat al comunicarii in domeniul, contextul amintit. Cu alte cuvinte: sintem oare alti oameni fata in fata cu Internetul?
Rubrica Mûhely/Atelier gazduieste un eseu al lui Nicolae Balota despre nationalism ca factor socio-politic activ al zilelor noastre, respectiv o analiza realizata de Kántor Lajos despre cultura maghiara din Transilvania si din Romania. In paginile revistei gasim si un studiu – semnat de Csaplár Ferenc – despre legaturile culturale si literare dintre Kassák Lajos, figura remarcabila a liricii maghiare de la inceputul secolului 20, respectiv avangardistii romani.

Numarul din mai al revistei are o tematica care se structureaza de-a lungul a doua coordonate: „a ocroti, a pastra, a restaura“, respectiv „patrimoniul comunitatii – problema comunitatii“. Scrierile din acest numar dezbat situatia legata de ocrotirea monumentelor de arta din Romania, mai ales baza juridica a acestei activitati, cu fisurile ei, probleme abordate din punctul de vedere al pastrarii mostenirii spirituale si in zilele noastre. Dintre autorii prezenti in aceasta discutie culturala ii amintim pe Mircea Dinescu, Jakobovits Miklós, Claude Karnoouh, László Ferenc, Virgil Stefan Nitulescu, Andrei Plesu, Szabó Bálint. Un segment aparte este dedicat patrimoniului de arhitectura populara traditionala de la Torockó (jud. Cluj): restaurarea caselor care compun acest tezaur a fost rasplatita de curind cu recunoastere europeana din partea forurilor competente. Rubrica literara a acestui numar gazduieste, intre altele, cite trei traduceri – realizate de catre Balázs Imre József, Demény Péter si Karácsonyi Zsolt – din lirica lui Mircea Dinescu, Nichita Stanescu si Aurel Dumitrascu.

Székelyföld (revista culturala, Miercurea-Ciuc, redactor-sef: Ferenczes István; aprilie) – in acest numar al tinerei publicatii harghitene putem citi poezie de Márai Sándor (scriitor maghiar important, cu un sfirsit tragic, de la inceputul secolului XX, exponent de seama al mentalitatii civice, astazi in mare voga de ex. si in Italia), Lövétei Lázár László, Molnár S. Attila, iar proza de Orbán János Dénes (X.Y.B., cel care rescrie: o nuvela pseudorealistica, cu accente din autori ai literaturii universale, mai ales Kafka si Borges, cu o tenta (iarasi pseudo)istoricizanta, totul purtind – pe planul conceptiei si al elaborarii – o puternica amprenta postmodernista).
In rubrica Academica Transsylvanica gasim un interviu realizat de László Ferenc cu muzicologul clujean Dr. Benkö András, respectiv un studiu al celui intrebat despre muzica maghiara transilvaneana. Istoricul bucurestean Demény Lajos prezinta revista de cultura si istorie Szeged (din orasul omonim din Ungaria), scriind si despre grupul de cercetatori intr-ale istoriei care constituie nucleul spiritual al publicatiei amintite.

Numarul din aprilie al lui Székelyföld este ilustrat cu reproduceri dupa creatiile sculptorului Vincefi Sándor (nascut la Bucuresti; in prezent traieste in Suedia), cu care putem citi un interviu realizat de Szatmári László. Tot in acest numar politologul clujean Fábián Ernö publica un studiu intitulat Natiune si ideologie, in care compara relatia dintre aceste doua concepte, legatura manifestata in politica contemporana a statelor din Europa Centrala si de Est.
Helikon (revista literara, Cluj, redactor-sef: Szilágyi István; numerele din 25 aprilie, 10 si 25 mai 2000) – revista publica mai ales literatura (in aceste trei numere intilnim de exemplu creatii ale urmatorilor autori: Bogdán László, Egyed Emese, Gál Éva Emese, Jancsó Miklós, Lászlóffy Csaba, Majla Sándor, Páll Lajos – prezent si cu citeva traduceri din Mircea Dinescu –, Szabó György etc.), respectiv critica literara (de remarcat un studiu al lui Bertha Zoltán despre imagini poetice asupra conceptelor religioase si asupra celor ale transcendentalitatii in lirica maghiara din Romania ultimilor 15 ani), din cind in cind scrieri din domeniul artelor vizuale, al istoriei (intre altele si cea a culturii sau a literaturii), respectiv o rubrica permanenta a muzicologului Terényi Ede, in care autorul realizeaza o retrospectiva „seriala“ a muzicii universale din secolul XX si a figurilor proeminente ale acesteia.

In fiecare numar al revistei (in redactia careia intilnim autori reprezentativi ai literaturii maghiare din Romania, cum ar fi: Király László, Lászlóffy Aladár, Mózes Attila, Nagy Mária, Szabó Gyula, Szöcs István) regasim suplimentul Serény Mœmia (Mumia Sprintena), redactat de poetul Fekete Vince, loc si for destinat desfasurarii de forte literare pentru autori maghiari tineri din Romania (dar, ocazional, si din Ungaria). Dintre cei prezenti in paginile ultimelor trei numere ale suplimentului ii putem mentiona pe Nagy Koppány Zsolt, Papp Sándor Zsigmond (proza), Farkas Wellmann Endre, Gál Attila, Goron Sándor, Orbán János Dénes (poezie).

Serény Mœmia ne ofera, de asemenea, un interviu foarte interesant cu poetul si prozatorul Kukorelly Endre (reprezentant de elita al valului postmodernist din literatura ungara, scriitor cu un stil bine definit, foarte specific), o discutie chiar despre secretele artei sale poetice, lingvistice, insotita de creatii ale lui Kukorelly. Ca amanunt: de curind Kukorelly poate fi citit si in limba romana, in traducerea Anamariei Pop – volumul Malul-Memoria a aparut la Editura Pont din Budapesta.
Lát (revista literara, Tirgu-Mures, redactor-sef: Markó Béla; aprilie si mai) – in aceste doua numere ale publicatiei putem citi poezie, intre altii de Benö Attila, Bogdán László, Demény Péter, Gál Éva Emese, Jánosházy György, Páll Lajos, iar Balogh László, Kukorelly Endre, Láng Zsolt si Tóth