OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Olga Lossky s-a nascut in 1981, la Paris, ca descendenta a unei familii rusesti refugiate in Occident dupa revolutia bolsevica. Faimosul filozof al ortodoxismului, Vladimir Lossky, este strabunicul ei. Ea insasi este profesoara de religie ortodoxa si studenta la cinematografie. In prezent, traieste la Bruxelles. Romanul Requiem pour un clou, aparut in primavara anului 2004, la Gallimard, este prima ei carte.


Olga Lossky
Recviem pentru un cui
Traducere de Doina Jela-Despois
Editura Curtea Veche, Bucuresti,
2005, 180 pagini


Luni 28 februarie, la ora 17.00, la Institutul Francez din Bucuresti (Salon d’Honneur), in prezenta unui public numeros (cu toate locurile ocupate), a avut loc lansarea cartii de debut a Olgai Lossky, Recviem pentru un cui (Requiem pour un clou), in traducerea Doinei Jela Despois (la Editura Curtea Veche). Cuvintul de introducere i-a apartinut domnului Patrice Peteuil, director adjunct si atasat cultural al Institutului Francez, dupa care discutia a fost initiata de traducatoarea cartii, Doina Jela-Despois. La lansare a participat, alaturi de autoare si de traducatoare, si Marius Chivu, tinar critic literar. Doina Jela-Despois a inceput prin a-si marturisi entuziasmul cu care a citit cartea, dar si surpriza la aflarea virstei scriitoarei: 23 de ani! O autoare foarte talentata si foarte tinara, care surprinde prin virtuozitate literara, dar si printr-o buna intuitie psihologica a virstelor, pe care o demonstreaza personajul sau, Fiodor, care gliseaza in permanenta intre memoria copilariei si momentul prezent, al batrinetii. Doina Jela-Despois a tinut sa precizeze ca o parte a surprizei sale a fost data de banderola editiei franceze, pe care era scris „une amnésie soviétique“ si care trimitea, intr-adevar, la unul dintre planurile cartii (dar nu singurul): viata intr-un apartament comunitar, in vremea lui Stalin.

Romanul mai reflecta, in opinia traducatoarei, si influenta studiilor autoarei, avind, pe alocuri, turnuri cinematografice si emanind, pe ansamblu, o atmosfera de „pietate religioasa“. In ce priveste a doua interventie, Marius Chivu, pornind de la titlul cartii, si-a pus legitima intrebare: cine este adevaratul personaj al cartii, Fiodor sau cuiul, peste care da acesta intr-o buna zi? Intrebarea, care a stirnit surisuri complice in sala, i-a permis sa noteze interesul Olgai Lossky pentru detaliile pline de sens, semn sigur, de altfel, al unei prozatoare inzestrate. O a doua remarca de ansamblu a fost aceea ca romanul in discutie este, prin tema si formula, mai degraba „retro“, aflat destul de departe de ceea ce numim la ora actuala, la noi sau aiurea (inclusiv in Franta), „literatura tinerilor“ (cu o importanta componenta sexuala, lipsa in cartea Olgai Lossky). Discutia a fost reluata de Doina Jela-Despois, care, la rindul sau, se intrebase ce rol are cuiul cu pricina in organizarea romanului.

Prilej pentru Olga Lossky de a lua, finalmente, cuvintul si de a se arata incintata de multimea interpretarilor pe care le-a suscitat romanul sau si de a raspunde cu varianta sa la intrebarea de mai sus: gasirea unui banal cui, vazuta ca un adevarat eveniment, exprima de fapt mica drama a unui om marunt, a carui viata a fost prin excelenta lipsita de evenimente. Romanciera a citit apoi audientei un fragment din cartea sa, si anume, la cererea traducatoarei, pasajul in care Fiodor fura o lingurita de miere din borcanul vecinei de apartament, totul ca si cum ar fi facut o crima capitala. Cei prezenti in sala, in parte trecuti de prima tinerete, au ascultat cu interes, confirmind parca acel melanj (psihologic) al virstelor, intuit cu finete de foarte tinara scriitoare.