OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

profil

Fara sa fie o publicatie culturala in sensul restrins al cuvintului, saptaminalul iesean Opinia studenteasca se ocupa de invatamint, adica de o forma de – fireste! – cultura si face cultura de informatie de buna calitate: „acopera“ eficient domeniul universitar, deopotriva in zona „serioasa“, a sistemului de educatie, si in zonele adiacente, de la administratia institutiilor academice si pina la entertainment, catre care studentii au avut dintotdeauna mare aplecare. De asemenea, in paginile Opiniei studentesti isi gasesc intotdeauna loc si mici grupaje de informatii, opinii si comentarii culturale, uneori interviuri mai ample cu personalitati artistice si intelectuale, citeodata chiar „suplimente“ culturale, sectiuni tematice plasate in centrul revistei. In Nr. 75/2000 – de pilda – o astfel de „editie speciala“ e consacrata comunitatii evreiesti din „Iasul de altadata“ si nu numai. Sub genericul Traia pe-aici, cindva, un neam, paginile acestei editii speciale contin emotionante evocari ale unei lumi disparute, Gisela de Irina-Virginia Pacurariu sau relatari cutremuratoare despre infernul lagarelor naziste, in Auschwitz pe un cimp de flori, de Radu Tutuianu, un interviu cu Adrian Bergman, eroul unui film documentar realizat de regizorul Steven Spielberg, despre deportarea evreilor din Cimpulung la Sargorod si un post-scriptum la filmul documentar Teoria numerelor, recent laureat cu Premiul pentru reportaj la Galele APTR 2000, realizat de Cristina Hermeziu si Irina-Virginia Pacurariu. Grupajul se incheie cu un eseu de Andrei Oisteanu, Evreul tabu, un preambul al proiectatei carti de imagologie etnica, Imaginea evreului in cultura romana. Studiul lui Andrei Oisteanu este interesant nu doar prin informatiile pe care le contine, ci si prin analiza nuantata a exceselor si a modului aberant in care a functionat, dupa cel de-al doilea razboi mondial, cenzura comunista. Epurarea constanta a tuturor referirilor la evrei existente intr-o serie de texte literare, precum si a simplelor mentionari ale termenului „evreu“, considerat aproape tabu, sint simptome ale unui fenomen cultural-politic ale carui consecinte sint comentate cu patrundere de autor.


de ici, de colo

Din numarul pe aprilie al revistei Discobolul, care apare la Alba Iulia, am retinut o noua secventa din eseul lui Al. Cistelecan Imaginarul apei la un „poet al pamintului“, in care autorul propune o lectura de factura bachelardiana a poeziei lui Ion Pillat, precum si ampla analiza a cartii lui Georges Minois, Istoria infernurilor, semnata de Marius Rotar. Sub titlul Filozofia concreta, Dorin Stefanescu mediteaza pe tema raportului dintre apartenenta si disponibilitate, pornind de la interpretarea pe care Gabriel Marcel o ofera relatiei dintre un corp si subiectul caruia acesta ii apartine. De interes sint si poemele scriitorului elvetian Gerhard Meier, in traducerea lui Radu Tuculescu, precum si suita de aforisme ale Floricai Schuster-Rebreanu, evocata intr-un text anterior de Maria Pussy Gligor-Hulea. Cronici de carte, poeme, eseuri pe teme religioase, de istorie, si de istorie literara, inegale ca arie de interes si ca valoare, intregesc profilul numarului de fata.

In numarul tripu 4, 5, 6/2000 al revistei Arca de la Arad, Romulus Bucur si Gheorghe Mocuta semneaza recenzii la volume de Mariana Marin (Mutilarea artistului la tinerete), Marcel Tolcea (Bicicleta Van Gogh), in vreme ce cronica Evei Radulescu la cartea lui Daniel Vighi Apocalipsa 9 este mai putin un comentariu si mai mult o parafraza rezumativa a „retroprozelor“ scriitorului timisorean. Ovidiu Pecican propune, in Zimbrul din Fiziolog si bourul lui Dragos o relectura a legendei lui Dragos Voda, prin prisma cunoscutei carti populare, Fiziologul. Un interviu cu G.I. Tohaneanu, care a implinit de curind 75 de ani, realizat de Petru M. Ardeleanu (nu lipsit de accente patetice), dezvaluie un personaj de o remarcabila tinerete spirituala, care considera ca secretul longevitatii intelectuale sta in „cultul febrei de noapte si zi“. Foarte diverse sint paginile consacrate artelor, din care retinem articolul despre Ion Andreescu, la 150 de ani de la nastere, precum si scurte, dar cuprinzatoare, cronici de teatru si film. Revista ofera, sub genericul Restituiri, doua scrisori inedite ale lui Mircea Zaciu, scrisori care au, totusi, prea putina importanta pentru istoria literara, oricit ar fi destinatarul lor, Petru Ardeleanu, convins de contrariul. Eseul lui Anton Ilica, Lirismul erotic eminescian, oricit de „drept“ in analiza relatiilor dintre Eminescu si Veronica Micle, pacatuieste prin banalitate interpretativa, prin exaltare si pretiozitate: „Ochii, ce cautau visatori spre steaua singuratatii din prima strofa, sint in final tulburatori, adica trec printr-o ex-ceptie, au iesit din con-ceptie, dintr-o structura cosmogonica“. Rubrica Lecturi paralele contine numeroase recenzii pe marginea unor volume de poezie sau proza aparute in ultimul an.

Un grupaj demn de interes propune Virgil Podoaba in ultimul numar al revistei Vatra, prin care doreste „sa atraga atentia asupra unui grup de tinere si tineri talentati in cele trei genuri“ (poezie, proza si eseu), toti fosti sau actuali studenti ai Filologiei brasovene. Dintre acestia, Simona Cucuian si Stefania Mihalache, in poezie, Cristina Podoreanu, Monica Andrei, Marius Dragomir, Ruxandra Pop, Norina Solomon, in proza, Georgeta Moarcas, Camelia Ola, Rodica Ilie, Camelia Craciun, Anamaria Bianov, Diana Olah, Valentina Rotaru, in eseu, sint mai mult decit simple sperante, textele lor ilustrind o vocatie literara.
Tot in acest numar al revistei, Pavel Chihaia raspunde intrebarilor lui Petre Oprea prilejuite de aparitia, la Editura Albatros, a celor cinci volume intitulate, generic, Arta medievala, iar Virgil Nemoianu semneaza un studiu despre Globalism, multiculturalism si literatura comparata. Un foarte atipic studiu despre boema, Povestirile unui om lenes, poarta semnatura lui Daniel Vighi, in vreme ce Constantin Abaluta isi descrie pas cu pas proiectul volumului Poezia romana dupa proletcultism, antologie comentata a poeziei generatiei anilor ‘60-’70. Inedit si amuzant concursul Amantul anului 2000, lansat de redactorii revistei Vatra, adresat maestrilor eroticii, care debuteaza cu poeme de Andrei Bodiu, statornicul nostru colaborator. Mihai Dragolea comenteaza cartea lui Iulian Boldea Fata si reversul textului. De altfel, cei doi scriitori, plasati Fata-n fata, sint pe larg comentati de Ruxandra Ivancescu, Nicoleta Salcudeanu, Cornel Moraru, Al. Cistelecan, Dorin Stefanescu si Georgeta Draghici.


din presa cotidiana

- Infinitele aventuri ale Coloanei infinite. Saptamina trecuta s-au agitat din nou apele in legatura cu tema restaurarii Coloanei nesfirsite a lui Brancusi. Motivul: Ministerul Culturii a anuntat ca primeste inscrieri pentru licitatia care va decide foarte curind firma desemnata sa reasambleze Coloana. Dupa cum se stie, fara sa fie nevoie de asa ceva, ea a fost dezmembrata de restauratorii dirijati de personajul pre nume Radu Varia, in cursul lucrarilor a fost prelevata o proba de material de pe unul dintre module, alterat astfel etc. In Adevarul de simbata 1 iulie, Maria Berza, secretar de stat la Ministerul Culturii, explica pozitia Ministerului, aratind ca, de asta data, dupa ce s-au facut studiile necesare, lucrurile vor progresa rapid, astfel incit Coloana lui Brancusi sa... revina printre noi.
In aceeasi zi, in Romania libera, Radu Varia revine cu mereu aceleasi explicatii intortocheate, menite sa justifice o operatiune care n-a folosit decit initiatorului ei, fondator al unor Fundatii Brancusi care au atras in anii trecuti fonduri substantiale...

-Ion Bulei confirmat de Marin Mincu.
In Cotidianul de vineri 30 iunie si simbata 1 iulie, Marin Mincu publica un articol despre recentul Colocviu Eminescu de la Venetia, cu pornire de la pagina consacrata evenimentului de Romania literara si mergind pe aceeasi linie cu comentariul facut de noi pe marginea aceluiasi eveniment si aceleiasi pagini a hebdomadarului in editia de marti 27 iunie a Observatorului cultural (chestiune de rapiditate; si de diferenta de ritm intre un cotidian si un saptaminal!!!). M.M. constata si el ca a fost „un colocviu ratat“, asa cum scrisese in Romania literara chiar directorul institutiei-gazda, Institutul Roman de Cultura din Venetia, Ion Bulei. Apopo de promptitudine, tot in pagina de vineri a Cotidianului, M.M. mai publica un articol in care se razboieste cu o nota aparuta in… primul numar al Observatorului cultural, pe data de... 29 februarie!!!

- Cornel Nistorescu in favoarea lui Geo Dumitrescu. Editorialul lui Cornel
Nistorescu din editia de joi 29 iunie a Evenimentului zilei e consacrat unui caz – sa-i spunem – literar. Sub titlul Dreptate pentru Geo Dumitrescu, C.N. relateaza cazul poetului G.D., caruia, conform legii, i-a fost repartizata o noua locuinta dupa ce aceea veche a fost retrocedata fostului proprietar. Dar... garsoniera in care ar fi trebuit sa se mute G.D. era deja ocupata abuziv de o „revolutionara“. „O opera cit o biblioteca nu poate bate o patalama de revolutionar lipita pe un creier de politist!“, noteaza pamfletarul C.N. Pentru a incheia amenintator: „Daca institutiile statului nu pot face nimic pentru Geo Dumitrescu, atunci e posibil ca nici poporul roman sa nu mai poata face nimic pentru ele“...