Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2010   |   Ianuarie   |   Numarul 508   |   „Oraşul meu seamănă cu o aşezare din Amazonia“

„Oraşul meu seamănă cu o aşezare din Amazonia“

Dialog cu Ion BARBU

Autor: Mihail VAKULOVSKI | Categoria: | 3 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
„Oraşul meu seamănă cu o aşezare din Amazonia“
Domnule Ion Barbu, cum aţi ales pictura şi cînd aţi ajuns la stilul dvs de a desena, acum recunoscut de toată lumea?
Apreciez faptul că mă asociaţi distinşilor mei confraţi, pictorii, dar ţin prea mult la statutul meu de caricaturist ca să nu vă contrazic. Cu privire la data la care am ajuns la stilul invocat, mă cam lasă memoria. Dacă stilul e omul şi omul e bărbat, nu ştiu la care timp să mă opresc: cînd am terminat armata, cînd am cunoscut femeia sau cînd mi s-a răspuns prima dată la „Poşta Redacţiei“?
 

Numele, celebru în literatura română, v-a ajutat cumva în cariera artistică sau din contră (de exemplu, dacă dai o căutare „Ion Barbu“...)? Vi s-au întîmplat chestii interesante legate de numele pe care-l purtaţi?

Este dificilă întreprinderea asta de a-mi transforma numele ilustru în renume propriu. Dar trebuie văzută şi partea plină a căldării. Ce s-ar fi întîmplat dacă pe certificatul de naştere mi-ar fi fost scris Mihai Eminescu? Sînt însă şi avantaje. De pildă: la o lansare la Tîrg (fac referire aici la evenimentul apariţiei volumului personal Joc Fecund), jumătate dintre cei veniţi erau pentru Joc Secund. Sau, cu altă ocazie, un distins om de afaceri, căruia îi cerusem (şi acceptase) o sponsorizare pentru o carte de-a mea, aflat la final cu volumul în braţe, exclamă: „Vai, domnu’ Barbu, dar nu ştiam că faceţi şi caricatură!...“. Sper din toată inima ca, pînă la urmă, să ne împărţim gloria frăţeşte.
 

Dvs locuiţi la Petrila (cînd afli asta, îţi spui că e incredibil şi te întrebi dacă e... adevărat) şi aţi făcut multă popularitate oraşului dvs. Eu, de exemplu, am auzit de Petrila doar datorită experimentelor existenţiale, literare şi grafice ale dvs. Ce importanţă are pentru dvs, ca artist, locul în care vine muza? În vacanţe, călătorii, în ieşirile din oraş vă simţiţi altfel, locul în care creaţi îşi pune amprenta pe rezultatul final?

O vorbă celebră, îmi scapă autorul, spune că nimeni nu e iremediabil nefericit dacă nu este condamnat să trăiască în Petrila. Ce dracu’ – Doamne, iartă-mă!  – am făcut de am fost condamnat pe viaţă? Asta ar fi partea bifată a cartelei cu cucută. Partea nebifată e faptul că oraşul meu seamănă cu o aşezare din Amazonia, în care mă încăpăţînez să car un pian, să-l acordez şi să-l fac să gîdile în mod plăcut în urechile băştinaşilor. Că scăriţa şi ciocănelul din organele lor vibrează la cu totul altceva e la fel de bine. Altfel, cum ar mai avea vreun suport happeningurile pe care le fac?
 

Aveţi un site foarte interesant (www.thebarbu.ro), dar îl actualizaţi tot mai rar în ultimii ani. Ce înseamnă pentru dvs Internetul? Cum vi se par site-urile culturale?

Am un site de care îmi este ruşine. Nu l-am actualizat de cînd l-am făcut, şi sînt ani buni de cînd viaţa mea încărcată merita descărcată pe net. Celor care oftează după brandul Barbu le pot recomanda, în schimb, site-ul fiului meu, Mihai (www.mongolia.ro), pe care vor găsi ceea ce eu nu voi putea face niciodată.

Internetul, pentru mine, înseamnă că pot trăi în Petrila şi să muncesc la Bucureşti ori Paris. Am scăpat astfel de goana matinală şi de diurnă, de a prinde condica de la ora 7. Ceea ce, pentru un om care a practicat 15 ani acest sport, cu finish la Mina Petrila, nu e puţin lucru. În ceea ce priveşte site-urile culturale, îmi plac bookblog-ul, Tiuk-ul şi site-ul lui Banksy. Dacă sînt şi altele care încă nu m-au excitat, le rog să mă scuze.
 

Desenele dvs vă plac mai mult cînd le vedeţi pe hîrtie sau vă par la fel şi într-o revistă web?

Desenele mele, la fel ca şi cărţile mele, îmi place să le pot ţine în mînă, să le mîngîi şi să le pot urla: sînteţi!

 
Colaboraţi la mai multe reviste, astfel devenind mai popular printre oamenii care aşa poate că ar fi auzit mai puţine despre dvs. Munca asta la ziare ce înseamnă pentru dvs?

E uşor să fii caricaturist cînd toată ziua preşedintele lucrează pentru tine. Aşa că înalţ o odă, un imn, ceva pe-acolo, Bărbatului între bărbaţi, Geniului danubian şi maritim, Întîiului dintre întîi, pentru pîinea intermediară pe care mi-o pune zilnic pe masă. Marelui mic din fruntea Guvernului, blestemele mele pentru impozitul forfetar adus întreprinderii mele (i.e. Industriile Caricaturii. Ion Barbu S.R.L.) mici spre foarte mici, jucăuşe spre flasce.

În concluzie, munca la ziar tinde să se transforme dintr-un modus vivendi într-un modus supravivendi.
 

Dvs aveţi idei foarte interesante, care se materializează în supercărţi, care-i ajută enorm pe poeţi, combinînd de multe ori desenul cu literatura – antologia cu tricouri, Antologia poeziei româneşti de la S la XXL, Dicţionarul cinicului aproape perfect, Antologia poeziei româneşti la zid ş.a. Poeţii au făcut ceva pentru dvs? Cum vi se pare lumea literară, aşa, mai... dintr-o parte?

Aş mai completa la enumerarea dvs şi Colonia Rasa-Plansa (Editura Polirom) şi ultima, dar, poate, nu cea din urmă: Imn hăituit de bărbaţi. Poeţii au făcut prea puţin pentru mine, nimic din ceva ce nu m-aş fi aşteptat, cu atît mai mult cu cît un PR-ist ca mine nu găseşti lesne-n Petrila. Să stea domniile lor liniştite n-am făcut-o pentru a fi recompensat. Dragostea mea pentru vers vine din vremea cînd am fost exmatriculat de la Olimpiada de limba română pentru (su)port ilegal de poezie.
Ca un observator (cultural) din afară, lumea literară mi se pare egoistă din cale afară! Mă bucur că sînt tangent, şi nu secant cu ea. Iar mai presus de bucurie, sînt chiar fericit cînd drumurile mele (toate) mi s-au ori mi se intersectează cu bulevardele Ion D. Sirbu, Aurel Dumitraşcu, Petre Stoica, Foarţă, Blandiana, Comănescu, Iaru, Brumaru, Mălăncioiu, Alui Gheorghe şi alte autostrăzi.
 

Ce hobby-uri aveţi? Cînd nu desenaţi şi nu munciţi, ce vă place să faceţi?

Nu înţeleg! Cum adică atunci cînd nu desenez şi cînd nu muncesc? Există viaţă şi după astea?

 


Etichete:  ion barbu, dialog ion barbu, caricatura

Comentarii utilizatori

Frumos interviuAndrei - Joi, 14 Ianuarie 2010, 14:20

Mulţumim pentru interviu, ştiam foarte puţine despre Ion Barbu, dar îmi plăceau lucrările dumnealui şi mă bucur că mi-a plăcut şi în interviu.

......NIKA - Joi, 14 Ianuarie 2010, 16:05

Frumos. Foarte frumos."Am un site de care îmi este ruşine. Nu l-am actualizat de cînd l-am făcut, şi sînt ani buni de cînd viaţa mea încărcată merita descărcată pe net. Celor care oftează după brandul Barbu le pot recomanda, în schimb, site-ul fiului meu, Mihai (www.mongolia.ro), pe care vor găsi ceea ce eu nu voi putea face niciodată."
Frumos interviu.
Multumesc.

Pentru cei interesatiVasile Gaidarji - Duminica, 17 Ianuarie 2010, 23:16

recomand colectia "Suplimentului de cultura", unde vor gasi mai multe informatii despre Ion Barbu si se vor putea delecta cu lucrarile artistului.

 
 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
Endemicul plagiat în şcoala românească
Cele mai recente comentarii
gabriela.gheorg@gmail.com
o referință la lucrările dlui Solomon Marcus
ma bag &io ca musca pan' lapte...
ref nedumerirea dlui Foarta
nea marin
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire