OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Din numarul pe martie al PMLA (Publications of the Modern Language Association of America), am retinut un foarte interesant articol de Brett Bowles, Poetic Practice and Historical Paradigm: Charles Baudelaire’s Anti-Semitism. Pornind de la o adnotare facuta de Baudelaire in Mon coeur mis à nu, volum ce contine insemnari si schite ale unor proiecte literare diverse, Brett Bowles, asistent la Iowa State University, considera ca antisemitismul lui Baudelaire este unul de natura intima, ce tine de prejudecata si nu de convingere. Prejudecata – dobindita in primul rind datorita influentei unor autori precum Edgar Allan Poe si Joseph de Maistre – este, de altfel, sursa antisemitismului baudelairean, „citit“ de Bowles ca „forma de autoaparare impotriva decadentei culturale si injustitiei socioeconomice“. Concluzia eseistului este ca Baudelaire reprezinta liantul intre antisemitismul teologic si varietatea rasiala care a devenit ulterior o componenta definitorie a modernismului.

Un alt eseu incitant, A Lady Asks: The Gender of Vulgarization in Late Medieval Italy, o are ca autoare pe Alison Cornish, profesoara de italiana la University of Michigan, care analizeaza semnificatiile culturale ale primului val de traduceri in limba populara a textelor latine, in Europa secolelor 13 si 14. Ipoteza de la care porneste Alison Cornish priveste ascensiunea la putere a unei noi clase, lipsite de educatie, precum si rolul „instigator“ al femeilor in declansarea acestei actiuni culturale, cu serioase repercusiuni in evolutia ulterioara a literaturii si a limbii literare deopotriva. Traducerile acestor texte in limba vorbita determina o feminizare a discursului latin, ceea ce duce la o inversare a ierarhiilor prestabilite. Axioma lui Dante, „ceea ce este vulgar (popular) este mai nobil“, chiar daca nu reflecta subminarea reala a acestor ierarhii, indica in mod cert debutul unei schimbari majore a paradigmei culturale.