O campanie electorala presupune, fara indoiala, dispute politice aprige intre partide si candidati, insinuari si acuzatii reciproce, curse intinse adversarilor, eventual chiar unele „trucuri murdare“ dezonorante. Toate incluse in logica unei strategii electorale coerente. Este, in mare, ce se intimpla acum in arena politica romaneasca. Mirarea apare atunci cind unele lucruri nu le mai poti atribui unei desfasurari logice a campaniei. Si in aceasta categorie ni se pare ca se afla transformarea Partidului Democrat si a Partidului National Liberal in criticii cei mai acerbi ai guvernului actual, chiar in timp ce ocupa cele mai multe posturi ministeriale in acest guvern. Facem aceasta observatie fara a ignora deosebirile dintre PD si PNL in multe privinte, nici faptul ca, departe de a se intelege intre ele, aceste partide sint ele insele in razboi electoral unul contra celuilalt. Le aseamana, totusi, acest indemn comun de a se intrece cu opozitia in atacarea propriului lor guvern, un soi de hermafroditism politic indus de apropierea alegerilor.
Sigur, partidele coalitiei guvernamentale merg separat la alegeri si au candidati proprii la prezidentiale, ceea ce le transforma in adversari. Polemicile apar deci inevitabil. In aceasta lumina ar putea fi, eventual, inteleasa incercarea partidelor de a se infatisa in ochii alegatorilor in culori atragatoare, minimalizind rolul lor in neimplinirile guvernarii din ultimii patru ani. Dar ce par sa-si propuna cele doua partide mentionate este o tumba imposibila, si anume sa se detaseze complet de o guvernare perceputa ca nereusita, din care au facut, totusi, parte pe tot parcursul acestei legislaturi, reprezentantii lor ocupind portofolii ministeriale plasate cel mai adesea in domenii esentiale ca economia, finantele, justitia sau externele. Ele arunca vina pentru toate esecurile asupra PNTCD-ului, care, desi a dat doi prim-ministri in primii trei ani, a controlat putine ministere-cheie. A spera sa ai succes in aceasta stratagema stingace de a te lepada de un guvern in care ai avut un rol fundamental inseamna a conta pe ignoranta totala a electoratului roman. Stratagema arata cu atit mai ciudat cu cit ne-am fi asteptat ca PNL-ul si PD-ul sa incerce sa profite electoral de prima crestere economica inregistrata in decurs de mai multi ani si de alte indicii promitatoare ce-ar putea sa schimbe intr-o masura modul in care alegatorii privesc actuala guvernare. In plus, un pic de clarviziune le-ar aminti ca, dupa toate probabilitatile, va fi nevoie de un al doilea tur al alegerilor prezidentiale pentru a-l desemna pe seful statului. Decibelii polemicilor actuale ar putea compromite orice tentativa de coalizare a fortelor politice aflate acum la guvernare in jurul candidatului ce-ar proveni probabil din rindurile lor, in infruntarea cu candidatul opozitiei.
Judecind dupa turnura pe care au luat-o in ultima saptamina polemicile electorale, s-ar putea ca obiective programatice comune, cum ar fi privatizarea, sa fie compromise grav. Atacurile contra FPS-ului, pornite in multe cazuri din impulsuri electorale, s-au combinat cu evenimente nelegate de campania electorala, pentru a lovi sever in chiar ideea privatizarii. Auzim si citim calificindu-se privatizarea ca un „pirjol“. Se sustine destul de frecvent in presa teza ca privatizarea ar fi poate indicata in cazul intreprinderilor neperformante, dar e „jaf“ cind se aplica unor intreprinderi de stat care merg momentan bine. Se va reveni oare la lozinca „Nu ne vindem tara“? Ne amintim ca speranta majoritatii romanilor, exprimata la urne cu patru ani in urma, era ca puterea aleasa atunci sa faca, in fine, reforma, inclusiv si, mai ales, privatizarea. Acum cind, intr-o masura apreciabila, a facut-o, uneori mai bine, alteori mai putin bine sau chiar prost, este incriminata public pe tonurile cele mai violente.
Acesta este un avertisment in plus ca bataliile electorale, privite adesea ca desfasurari temporare ale caror consecinte pot fi usor indepartate dupa alegeri, sint in masura sa produca daune staruitoare si severe daca nu sint controlate si dozate cu grija.

