Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2000   |   Iunie   |   Numarul 18   |   POEZIE. Nichita DANILOV, Suflete la Second-Hand

POEZIE. Nichita DANILOV, Suflete la Second-Hand

Autor: Dan GULEA | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Nichita DANILOV
Suflete la Second-Hand
Editura Vinea, Bucuresti, 2000, 86 p., f.p.


„Deodata, in timp ce privesc strada, o strada cit se poate de pasnica, apare un cortegiu [...] Sau un rinocer. Ce cauta acest rinocer ionescian intr-o realitate banala?“, se intreba cindva (1985) Nichita Danilov.
„El e elementul imprevizibil in scenariul unui poem sau intr-o proza. [...] Acest rinocer este un simbol, o metafora“ – raspunde imediat poetul. Suflete la Second-Hand mai mizeaza inca pe un oarecare detaliu cu incarcatura metafizica. Intr-o seceta (Paltonul), doua personaje, Necunoscutul si Barbatul cu gluga, discuta despre tusea unui palton – in fond un simplu pretext pentru „ce este sufletul omului“. Parabola sta mai mult in gesturile unor actanti fara replica (un teatru de gesturi?): „Doamna cu palarie galbena sau Domnisoara Barnovski apar strategic in finalul scenetei(-poem) si il iau pe Anatol, pierzindu-se in ceata“.

Afin lui Mopete, Anatol este un personaj din poemele lui Danilov; el scoate la plimbare un Fluture cap-de-mort pe strazile Iesului si ii da la un moment dat sa manince paginile cu anunturi mortuare (si matrimoniale) din Monitorul de Iasi, cotidianul la care a lucrat poetul Nichita Danilov. Fluturele incepe automat „sa urle peste oras“. Domnisoara/Doamna Barnovski (sau Barnovsky) se indeletniceste cu latura erotica a Sufletelor la Second-Hand; aici prostituata care-l duce pe Anatol „in ceata“ (Paltonul), aici profesoara de chimie: „Si doamna Barnovsky/ ne promitea mereu ne promitea/ ca o sa ne duca/ intr-o buna zi in/ micutul ei laborator/ amenajat la subsol/ si acolo in fata noastra/ va face o demonstratie/ trecind de la teorie la practica/ Ca va alege un El si o Ea/ o pereche oaresicare/ de oameni pantofi/ sau de soareci/ si ca vom putea privi/ cum sub ochii nostri/ iau nastere si evolueaza/ sentimentele (...) iti trebuie doar/ o simpla retorta/ si citeva elemente primare/ oxigen hidrogen calciu (...)“ (Lectia de chimie).
Pe de alta parte insa, Moldova citadina care se rasfringe in poemele lui Danilov este si una care priveste de sus, dar cu intelegere, experientele poetice ale trecutului; Lectia de chimie se suprapune in aceasta cheie faimoaselor Lectii despre cub sau cerc. Altundeva (Addenda, II. Viziunea), Anatol are o viziune cu accente (neo)expresioniste, in care fratele, sora, tatal, logodnica, mama si nu mai putin sotia lui Anatol il anatemizeaza pe eroul nostru: „sora ta e Noaptea [...] iubita ta a fost Noaptea [...] Fii blestemat!“

Dar „Anatol se intinse pe pat si se acoperi cu patura./ Ce facuse el ca sa aiba parte de asemenea vedenii?“
Atributele pe care le-a dat critica poetului Nichita Danilov sint cel putin deconcertante; insa acest lucru este deja un loc comun cind vine vorba despre poetii generatiei ’80. Radu G. Teposu ii face loc printre Gnomici si Esoterici. Manieristi in viziunea sa tragica &grotesca; alaturi de Eugen Suciu, Ion Bogdan Lefter sau Lucian Vasiliu, Danilov este un Mistrion fantast, amestec de sihastru si arheu, intr-o abordare preponderent calinesciana; un Simion invoca, à propos de poetica lui Danilov, niste arhetipuri si un Philippide, iar Ioana Parvulescu, il mentioneaza „global“, vorbind despre premiile USR din 1980. Anul de confuzie, alaturi de Cartarescu, Stoiciu si Alexandru Vlad.
Cei citati mai sus ramin la o anumita perspectiva, din interior, asupra poemelor lui Danilov, nedepasind marja anilor ’80. Volumul de fata stabileste intr-un fel si poate prospecteaza mult discutata abordare parodica a unei literaturi (poetice, de poezie). O desprindere de modele, reverenta si suficiena in acelasi timp siesi.
Pina la urma, Sufletele de la Second-Hand fac si ele un joc secund. Mai pur?

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Fără epic (II)
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai recente comentarii
Crimele comunismului
Nu disperati
Respect
un pic de luciditate, totusi...
TOPORUL SECERA CIOCANU’ ŞI GUSTUL OPEREI DE ARTĂ
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire