OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Paul CELAN
Ochiul meu ramine sa vegheze
Colectia „Caietele culturale“ editata de „Realitatea evreiasca“, coordonarea volumului Geo Serban, f.a., 144 p., f.p.


Pentru cine nu cunoaste prea multe despre un poet atit de important ca Paul Celan, aceasta carte aproape „de buzunar“ poate umple satisfacator golul. E un fel de volum memorial, in care se recupereaza, mai ales, dimensiunea romaneasca a poetului. Dupa cum ne lamureste postfata (netradusa): „unser Band gruppiert nur rumänische Beiträge… etc.“, sint adunate texte ale prietenilor sai si ale traducatorilor poeziilor celaniene in romaneste (Petre Solomon, Marcel Aderca, Horia Deleanu, Ion Caraion, Maria Banus, Ovid S. Crohmalniceanu) care ne apropie de omul si personajul Paul Antschel — Paul Celan.
Volumul mai cuprinde o selectie minima de poezii in diferite traduceri si citeva analize critice apartinind citorva dintre cei mai importanti comentatori romani ai operei lui: Al. Philippide, St. Aug. Doinas, Nina Cassian (problemele traducerii poeziilor celaniene), Magda Carneci (o „recuperare“ optzecista a poemelor dinspre latura lor ontologica, in care „o experienta-limita a fiintei actuale in lume“ e convertita „intr-o experienta-limita a limbajului“), Andrei Corbea (latura contradictorie din biografia lui Paul Celan, vizita „in coliba lui Heidegger“).

Surpriza o constituie fragmentele din cuvintarile tinute cu ocazia decernarii a doua premii, texte-program in care, iesit din spatele poemelor si evocarilor, Celan ne vorbeste. Poezia scrisa „dupa Auschwitz“ (dupa formularea unui critic german) este o „poezie-dialog“, „mesaj virit intr-o sticla“, care „se-ndreapta inspre ceva“: „un «tu» caruia i te poti adresa“. Problema hermetismului celanian nu se pune in termenii non-adresabilitatii din poezia modernista, chiar daca si aici apare „o puternica tendinta spre amutire“, chiar daca „poemul e solitar si mereu pe drum. Cel ce il scrie ii este dat poemului pe drum. Dar oare nu tocmai prin asta, asadar inca de-aici, poemul se si gaseste asezat in intilnire – in taina intilnirii ?“ (p. 68). In intilnire este asezat aici si poetul: la final il privim in straturile suprapuse ale diferitelor texte si ne intoarcem la poezie.