Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2010   |   Iunie   |   Numarul 527   |   POVESTIRI DIN STRADA MICĂ. Povestea lui Aurel

POVESTIRI DIN STRADA MICĂ. Povestea lui Aurel

Autor: Marius OPREA | Categoria: Rubrici | 5 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Aurel s-a născut la 28 august 1950, în Bucureşti. A terminat studiile primare la Şcoala Generală 131, în 1965. Nu a fost tocmai un elev model. În 1969 avea meseria de sudor, dar s-a înscris la seral, la Liceul „D. Bolintineanu“ şi-a terminat cursurile în 1973. În perioada 1975-1978 a urmat alte cursuri, mai speciale – cursurile Şcolii militare de ofiţeri activi a Ministerului de Interne de la Băneasa, şi a devenit ofiţer în cadrul Departamentului Securităţii Statului. În 1978, după absolvirea şcolii de la Băneasa, a fost repartizat ca ofiţer de informaţii în Departamentul Securităţii Statului la Direcţia a III-a contraspionaj, unde a lucrat pînă în 20 august 1990, cînd a fost trecut în rezervă la cerere. Nu îi cunoaştem faptele de arme. Dar ştim că Direcţia a III-a (UM 0625) avea atribuţii legate de supravegherea informativă a reprezentanţelor diplomatice acreditate în România, a diverselor organisme internaţionale, a centrelor culturale, a reprezentantelor economice, de cult, a firmelor comerciale, a băncilor şi a cadrelor de informaţii străine aflate în Romania, a tuturor cetăţenilor români „suspectaţi de a desfăşura activităţi sub controlul acestora“. La şcoala de la Băneasa s-a împrietenit cu Doru. Aurel este şi naşul de cununie al lui Doru. După 20 august 1990, Aurel şi-a folosit „expertiza“ pentru a face avere. Invocînd în permanenţă trecutul său de căpitan de Securitate, a obţinut funcţii după funcţii. Treptat, Aurel a dobîndit o avere considerabilă, imposibil de justificat prin veniturile sale, declarate oficial. Aurel Teodorescu deţine mai multe apartamente, personal sau cumpărate pe numele altor membri ai familiei, precum şi şapte autoturisme (Mercedes, Volkswagen, Opel etc.).
 
După septembrie 1991, securistul Aurel a devenit comisar principal I-A la Garda Financiară. Din 1 aprilie 1995 pînă în noiembrie 1996, Aurel a fost şeful Departamentului Economic din Primaria Municipiului Bucureşti, unde fostul coleg de Băneasa, Doru, şi fin al său de cununie, era consilier local al partidului de guvernămînt de atunci. Din noiembrie 1996 pînă în februarie 1997, Aurel ocupă postul de inspector de stat, şef al Corpului de control şomaj din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, propulsat de pasiunea fulgerătoare pe care mai tînăra Daniela, secretară de stat în Minister, o face pentru misteriosul „vînător de spioni“. În luna februarie 1997, Aurel ajunge director al Direcţiei de Supraveghere şi Control Vamal din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor. Conform Registrului Comerţului, Aurel Teodorescu se numără printre acţionarii unei firme numite Agenţia Particulară de Securitate, ca şi al altor firme private, aşa cum reiese dintr-o notă din 1997, transmisă Consiliului Naţional de Acţiune Împotriva Corupţiei şi a Crimei Organizate. În conformitate cu aceeaşi notă, Aurel Teodorescu a facilitat operaţiuni de contrabandă derulate de către Ion Chiriţă, mare maestru al operaţiunilor „Ţigareta“, şi de reţeaua fraţilor Mohamad şi Hayssam Omar. În raportul din 2000 al Consiliului Naţional de Combatere a Corupţiei şi Crimei Organizate, s-a consemnat că aceştia „au cooperat în activităţile ilegale cu Aurel Teodorescu, fost director-adjunct la Direcţia de supraveghere şi control financiar din Direcţia Generală a Vămilor. Activităţile ilegale se refereau la returnarea către importatori, în mod ilegal, a unor sume (TVA şi alte taxe) încasate iniţial la vămuire. Potrivit aceluiaşi raport, mecanismul folosit era următorul: „importatorul prezenta actele mărfii, de obicei subevaluată şi, după plata taxelor, scotea marfa din vamă; importatorul obţinea ilegal de la Administraţia Financiară dispoziţii de scutiri de taxe; întors în vamă, importatorul obţinea returnarea sumelor plătite ca taxe“.
 

Aurel nu a păţit mai nimic. Ba dimpotrivă. Cu sprijinul Danielei, a ajuns director al Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă (OMFM), post asimilat rangului de secretat de stat, în 2005. Pînă atunci, a fost doar adjunct, la acelaşi oficiu, în subordinea aceleiaşi Daniela. Ca director, a luat unele decizii discutabile. Muncitorii români selectaţi la Oficiul pentru Migraţii trebuiau să-şi facă analizele medicale la un SRL, printre acţionarii căruia figurau Dorin Cocoş şi Elena Udrea. Un control complet costa 2.400.000 de lei.

Nu sînt poveşti. În urma unui raport pe care l-am înaintat prim-ministrului Tăriceanu, Aurel, pe numele său complet Aurel Teodorescu, a fost destituit. Nici o problemă, a fost „reactivat“ de Guvernul Boc, unde pînă de curînd era şeful Oficiului pentru Imigrări. Cu sprijinul aceleiaşi Daniela. Daniela Andreescu a devenit între timp nu doar soţia lui Aurel, ci şi secretar general al Guvernului României. Domnia sa a fost chiar şefa mea, pentru că SGG-ul coordona activitatea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Am greşit cînd am considerat că Vladimir Tismăneanu a curmat activitatea de investigare a crimelor comunismului. Tismăneanu nu a făcut decît să pună în practică ceea ce a decis mai vechiul meu prieten, căpitanul de securitate, Aurel: să stopeze investigarea crimelor Securităţii. 
 

Singura veste pe care am mai auzit-o e că s-au răcit relaţiile între naş şi fin, între Aurel şi Doru. Doru, fostul coleg de la Băneasa al lui Aurel, este Doru Giugula, marele artizan al multora dintre învîrtelile de la Primăria Municipiului Bucureşti. Şi, cînd mai spun cîteodată că filierele Securităţii controlează politica şi afacerile României, mi se spune că exagerez...

 


Comentarii utilizatori

NU EXAGERATI...NEDEEA BURCA - Vineri, 4 Iunie 2010, 16:27

deloc, Domnule Oprea! Eu mi-am pierdut slujba in momentul in care am refuzat sa cenzurez un interviu pe care i-l luasem unui scriitor roman care spunea exact acelasi lucru!

QEDMaria R. - Vineri, 4 Iunie 2010, 18:06

Nu exagerati,e un alt mod de a spune ca Secu'a castigat competitia cu activistii.
Dar looserii suntem noi,cei de rand,si,mai grav, generatiile viitoare.
Oare ce greseala originara ne-a adus la momentul de mizerie actual?Si oare cat de mult o meritam noi,toti,aceasta situatie mizerabila?

cred ca a venit vremeaSophia - Sambata, 5 Iunie 2010, 16:59

sa ne gandim serios ce putem face, fiecare din noi, pentru a schimba asceasta stare de lucruri, intolerabila! Lucrurile nu pot ramane asa, la infinit...

@SophiaIna D. - Luni, 7 Iunie 2010, 12:29

Numărul "uriaş" de comentatori ai acestei povestiri mă îndeamnă să cred că, într-adevăr, oamenii "se gândesc" foarte serios înainte de a-şi exprima o opinie în legătură cu acest subiect... Ca de obicei, la noi, "frica păzeşte bostănăria". Şi câtă vreme lucrurile vor rămâne aşa, adică vom accepta să fim conduşi de dl. Aurel şi colegii d-sale, nu prea văd ce s-ar putea schimba. In orice caz, nu ne putem prevala de faptul că nu ştim/nu înţelegem cum stau lucrurile! Si dacă soarta noastră se pare că e de-acum pecetluită, măcar soarta copiilor noştri ar trebui să ne facă mai "curajoşi". Altmintri, lucrurile vor rămâne aşa... la infinit...

@InaSophia - Marti, 8 Iunie 2010, 22:20

Ina, eu chiar cred ca nu stim o groaza de lucruri, dintre care cel mai important mi se pare a fi numarul oamenilor din tara asta care mai sunt santajabili si cati dintre ei ocupa functii din care ne pot controla pe noi toti... Oricum, se pare ca, deja, copiii nostri au inceput sa depinda de copiii lor (ai dreptate!!!). De asta ziceam ca trebuie sa ne gandim cum putem schimba lucrurile si altfel decat comentand pe site-uri!

 
 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Fără epic (II)
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai recente comentarii
Crimele comunismului
Nu disperati
Respect
un pic de luciditate, totusi...
TOPORUL SECERA CIOCANU’ ŞI GUSTUL OPEREI DE ARTĂ
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire