OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Mariana Marin
Mutilarea artistului la tinerete
Editura Muzeul Literaturii Romane

Sorin Alexandrescu
Privind inapoi, modernitatea
Editura Univers

Ioana Parvulescu
Alfabetul doamnelor
Editura Crater


Ajunge sa privesti lista nominalizatilor si pe cea a cistigatorilor Premiilor Uniunii Scriitorilor din Romania pe anul 1999 ca sa-ti dai seama ce mai inseamna astazi aceste premii ca sursa de prestigiu si ce „criterii“ au stat la baza acordarii lor. Insasi publicarea listelor reprezinta un deserviciu (involuntar) pe care Uniunea si l-a facut cu mina ei.

Inainte de a intra in detalii, o precizare. Nu intentionez sa fac neaparat – prin comparatie – un elogiu al Premiilor ASPRO, decernate acum doua saptamini in cadrul Tirgului International de Carte BOOKAREST. In ceea ce ma priveste, cred ca unii autori ar fi meritat, poate, mai mult sa cistige. Dar nu pot sa nu observ ca nominalizarile ASPRO au strins oricum „crema“ cartilor aparute in ultimul an, ca a existat o competitie democratica, cu doua tururi de scrutin, cu un unic invingator la fiecare categorie, ca, dincolo de considerentele strategice si optiunile subiective ale votantilor din cel de-al doilea tur de scrutin, pot fi aduse argumente serioase in favoarea fiecaruia dintre cei premiati. In plus, nu au existat cazuri in care cistigatorii premiilor ASPRO sa nu fi fost, in prealabil, nominalizati. Cu premiile USR insa lucrurile au stat exact pe dos...

Sa le luam pe rind. La categoria „proza“, USR a nominalizat volumele mai multor autori: Adrian Alui Gheorghe, Ana Maria Beligan, Iolanda Malamen, George Cusnarencu, Constantin Abaluta, Constantin Toiu, Gheorghe Iova, Liviu Ioan Stoiciu si Aurel Busuioc. Lipseste, curios lucru, romanul lui Augustin Buzura. N-o fi fost el ce se voia a fi, dar totusi... Ca sa nu mai vorbesc despre cartile de proza (excelente) ale lui Daniel Vighi, Adrian Otoiu, Costache Olareanu, complet ignorate... Premiul pentru proza nu s-a acordat. Admit, la rigoare, ideea ca nici una din cartile nominalizate nu a meritat sa cistige (dar cele nenominalizate?), desi nu proza scurta, ci in special romanul a fost in suferinta anul acesta.

Insa ASPRO a inclus pe lista si carti „memorialistice“, cum ar fi La apa Vavilonului de Monica Lovinescu, cistigatoare a Marelui Premiu ASPRO si pe care – curios lucru! – nu o regasim pe nici o lista la USR. Gurile rele spun ca neacordarea premiului pentru proza s-ar explica prin faptul ca Marius Tupan, prozator mediocru, dar om de casa al presedintelui USR, Laurentiu Ulici, vesnic abonat la premiile Uniunii, nu a mai publicat nici un volum. Poate la anul. La „Poezie“ au fost nominalizati Mariana Marin, Ioan es. Pop, Ioan T. Morar, Constantin Abaluta, Iolanda Malamen, Cassian Maria Spiridon, Emilian Galaicu Paun, Arcadie Suceveanu, Lucian Vasiliu, Ionel Ciupureanu... Cistiga deja laureata ASPRO, Mariana Marin, cu Mutilarea artistului la tinerete (probabil, cartea de poezie a anului trecut), Ioan es. Pop cu Pantelimon 113 bis, Constantin Abaluta cu Cirtita lui Pessoa si Sovaiala lui Ioan T. Morar, cunoscut pe numele sau de poet „optzecist“ ca Ioan Morar si premiat, dupa toate probabilitatile, mai mult pentru imaginea mediatica si relatiile colegiale (de la Academia Catavencu citire) cu anumiti membri ai juriului...

Prea multi invingatori, am putea spune, daca n-am sti ca e vorba de o traditie de pe vremea regimului ceausist si care atunci avea o motivatie nobila: pe linga cistigatorii impusi de la centru, breasla scriitorilor „adevarati“ impunea in felul acesta si autori de reala valoare, deloc pe gustul obtuz al dogmatismului de partid si de stat. Astazi insa, premierea la gramada in cadrul aceleiasi categorii are alte rezonuri, de bucatarie interna: de pilda, pentru a impaca diversele orgolii si ambitii, pentru a simula un anume pluralism in cadrul Uniunii, pentru a menaja pe cutare membru mai nevricos s.a. Altfel, trebuie spus ca juriul a fost alcatuit, in general, din oameni cu totul stimabili: Eugen Negrici (presedinte), Monica Spiridon, Mircea Mihaies, Razvan Petrescu, Nora Iuga, Gheorghe Schwartz, Radu Lupan, Bogdan Ghiu, Leo Butnaru, Stefan Agopian. S-ar zice ca nu atit oamenii sint de vina, cit sistemul... Mergem mai departe si ajungem la „dramaturgie“, unde, dintre Vlad Zografi, Ion Mircea, Radu Macrinici si Horia Garbea, au cistigat Vlad Zografi cu Viitorul e maculatura si Horia Garbea cu Decembrie, in direct. Aici nu e mare lucru de comentat (desi alegerea piesei lui Horia Garbea in defavoarea pieselor lui Ion Mircea sau Radu Macrinici, nominalizate si/sau premiate de UNITER, poate da de gindit, mai ales ca in juriul UNITER figurau persoane ostile conducerii USR). Insa la „critica si istorie literara“ lucrurile incep sa se complice.

Nominalizatii au fost Sorin Alexandrescu (Privind inapoi, modernitatea), Ioana Parvulescu (Prejudecati literare), Zigu Ornea (Portrete), Livius Ciocarlie (Caietele lui Cioran), Mircea Cartarescu (Postmodernismul romanesc) si Dan Cristea (Versiune si subversiune). Cistiga (meritat) Sorin Alexandrescu si (la fel de meritat) Ioana Parvulescu, dar nu cu cartea care a fost nominalizata ci cu... Alfabetul doamnelor (nenominalizata, si care, oricum, nu are anvergura Prejudecatilor…)! Sa fi fost oare o ironie a hazardului sau altceva? Spun asta pentru ca premiile USR dintre 1963 si 1990 au fost rediscutate nemilos de Ioana Parvulescu intr-o sectiune a Prejudecatilor literare si, dupa toate probabilitatile, Uniunea (cu onoarea grav „nereperata“) nu i-a iertat-o... Foarte dubioasa este, de asemenea, nepremierea, fie si „la gramada“ (ca tot se poarta la USR), a unei carti de calibru greu ca Postmodernismul romanesc, plasata astfel in aceeasi categorie cu o carte de portrete istorico-literare (o colectie de articole, de fapt) si cu o carte onorabila, dar lipsita de anvergura precum cea a lui Dan Cristea despre Paradoxurile autobiografiei (numai ca acesta e director al Editurii Cartea Romaneasca, editura USR...).

Se pare ca Postmodernismul... lui Cartarescu (care, ca si cartea Ioanei Parvulescu, a ratat si premiul ASPRO pentru critica) a reusit sa indispuna aproape toata lumea literara romaneasca, drept pentru care ar fi meritat macar un premiu pentru cea mai incomoda carte a anului... Daca insa premierea de catre ASPRO la „critica si eseu“ a cartii lui Stefan Borbély, Visul lupului de stepa (o carte, altfel, cu totul remarcabila!), se poate discuta cu argumente pro si contra, faptul ca ea nu a fost nici macar inclusa pe lista nominalizarilor la premiile USR e de-a dreptul scandaloasa. Dar sa vedem cine a candidat la „eseu si publicistica“: Vitalie Ciobanu, Marius Ghica, Dan Pavel, Cassian Maria Spiridon, Costache Olareanu, Tudor Octavian. N.B.: cistigatorii nu sint la „eseu si publicistica“, ci la „eseu“ sau „publicistica