PRIMIM LA REDACŢIE. În loc de replică: un eseu de imagologie

Autor: Carmen ANDRAS | Categoria: | 4 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

O analiză imagologică a textului semnat de dr. Drace-Francis, care a apărut în paginile Observatorului cultural, reflectă aceeaşi atitudine condescendentă a britanicului faţă de român pe care am întîlnit-o în nenumărate rînduri în reprezentările britanice despre România. Domnia sa a „găsit“ totuşi „loc“ şi pentru o evaluare mai favorabilă a „introducerii sofisticate“ şi a „bogatei bibliografii“, atunci cînd îmi aminteşte cartea România şi imaginile ei în literatura britanică. Un spaţiu de frontieră culturală (Dacia, 2003), carte care mi-ar fi adus „o oarecare reputaţie în domeniul mai sus menţionat“. E adevărat că ne întîlnim, la un moment dat, (pentru România postcomunistă), în spaţiul unei cercetări pe aceeaşi temă, fiind greu de acceptat, chiar dacă aşa s-a întîmplat, că un român oarecare, necunoscut înainte de 1989, poate face cercetare directă în biblioteci britanice şi are acces nelimitat la surse. Mă ocup de tema imaginii românilor în literatura britanică începînd cu anul 1993, cînd am fost acceptată cu această temă la doctorat. Am efectuat 7 stagii de documentare în Marea Britanie, la British Library, şi am avut ocazia să îi cunosc personal pe unii dintre scriitorii care au dedicat cărţi României (îi amintesc aici pe Alan Brownjohn, Alan Ogden, Alan Sillitoe), am primit direct cărţi de la ei şi am purtat discuţii pe marginea acestora. Pe Alan Brownjohn l-am invitat în România pentru lansarea romanului său, Umbre lungi, la Tîrgu Mureş, înainte de susţinerea tezei mele de doctorat din anul 2000. Am discutat mult cu Alan Brownjohn despre romanele Kitty and Virgil al lui Paul Bailey, Looking for George. Love and Death in Romania de Helena Drysdale, despre Travels in Nihilon de Alan Sillitoe.

De la unii dintre aceşti scriitori am primit cărţile cu dedicaţie, tot înainte de anul 2000. De asemenea, Alan Brownjohn mi-a facilitat întîlnirea cu specialişti britanici, cu care am discutat, pe baza lecturilor pe care le aveam deja, despre balcanism, orientalism, Edward Said, despre studiile postcoloniale şi subalterne şi posibilele aplicaţii metodologice în analiza societăţilor postcomuniste. Am şi publicat interviuri cu Alan Brownjohn şi Vesna Goldsworthy în revistele Vatra şi Observator cultural. Jurnalul de călătorie al scriitoarei Dervla Murphy, Transylvania and Beyond, mi-a fost semnalat şi oferit chiar de o bună prietenă de la Cambridge. Mai amintesc că, despre unii dintre aceşti autori, scrisesem deja studii extinse înainte de a-l citi pe cel semnat de dl Drace-Francis (vezi „Alan Brownjohn şi reconsiderarea imaginilor româneşti“, în Discobolul, nr. 18/1999). În mod firesc, aceşti autori sînt incluşi în bibliografia mea şi eram familiarizată cu operele lor încă din anii ’90, informaţiile pe care le-am dat mai sus putînd fi verificate în orice moment. Îmi cer scuze că am recurs la numele domniilor lor, dar le voi face personal cunoscut acest fapt.

Voi nota mai jos bibliografia pe care am studiat-o în vederea alcătuirii unui studiu de mare întindere vizînd România comunistă şi postcomunistă în reprezentările britanice. Aceste titluri se adaugă celor peste o sută de jurnale de călătorie britanice analizate în cartea mea, pentru secolele XVIII-XIX, şi celor ce au fost prezentate deocamdată sintetic, în studii publicate recent, pentru perioada interbelică. Această bibliografie nu este preluată de la nimeni, ci este întocmită printr-un îndelungat proces de selecţie şi sortare tematică. Menţionez aceste detalii pentru că, încă de la primele rînduri, în acuzaţia sa, dl Drace-Francis încearcă să-i pregătească pe potenţialii cititori în vederea negării oricăror calităţi ale muncii mele de cercetare şi să pună sub semnul întrebării absolut tot ceea ce am realizat, conducînd apoi spre concluzia că mi-am construit o carieră – aşa, relativă, cum e ea – pe conţinutul articolului domniei sale. Este, de fapt, şi intenţia folosirii unor cuvinte tari, precum „plagiat“, astfel încît titlului să i se subsumeze şi introducerea-zeflemea la adresa întregii mele activităţi.

Doresc să redau o parte dintre notele incluse în articolul publicat în anul 2005, în „Balkanist Stereotypes, Gendered Nations and Literarization of Romania in Contemporary British Literature“, în Bonnes et mauvaises mœurs dans la société roumaine d’hier et d’aujourd’hui (volum coordonat de Ionela Băluţă şi de Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, New Europe College), pentru a da de gîndit în privinţa afirmaţiei potrivit căreia aş fi utilizat bibliografia dlui Drace-Francis, din 2000, în „Sex, Lies and Stereotypes: British Images of Romania since 1945“, în Romanian and British Historians on the Contemporary History of Romania (George Cipăianu şi Virgiliu Tîrau, Cluj University Press), în lucrarea din urmă regăsindu-se autori precum Alan Brownjohn, Paul Bailey, Helena Drysdale, Bel Mooney sau istoricul Norman Davis. Despre bestsellerul istoric al lui Norman Davis am scris de asemenea în detaliu, în altă parte, şi voi mai scrie. Iată o parte dintre notele mele din articolul incriminat, în care este inclus şi dl Drace-Francis şi care conţin o bibliografie mult mai bogată decît doreşte a demonstra. De asemenea, se poate deduce că romanele respective sînt analizate cu citate directe din opere, şi nu doar preluate:

7 Tomislav Z. Longinovic, „Vampires Like Us: Gothic Imaginary and «the Serbs»“, in Dusan I. Bjelic and Obrad Savic (eds.), Balkan as Metaphor. Between Globalization and Fragmentation, The MIT Press, Cambridge, Massachusetts, 2002, pp. 39-59.

8 Norman Davies, Europe. A History, Pimlico, London, 1997, p. 19.

9 Idem, pp. 1136-7.

10 For the analysis of Orientalism and Balkanism, see: Edward Said, Orientalism, Vintage Books, London & New York, 1979; Milica Bakic-Hayden, „Nesting Orientalism: The Case of Former Yugoslavia“, in Slavic Review, 54, nr. 4, 1995, pp. 917-931; K.E. Fleming, „Orientalism, the Balkans, and Balkan Historiography“, in American Historical Review, 2000; Vesna Goldsworthy, Inventing Ruritania. The Imperialism of the Imagination, Yale University Press, New Haven and London, 1998; Maria Todorova, Inventing the Balkans, Oxford University Press, 1997.

11 For the relationship between interference-marginality-inferiority and the „epistemological multiperspectivism“ required by the approach of cultural liminality, see Sorin Alexandrescu, Identitate în ruptură, Editura Univers, Bucureşti, 2000. For the concepts of „in-between peripherality“ and „self referentiality“, see Steven Totosy de Zepetnek, „Comparative Cultural Studies and the Study of Central European Culture“ in Steven Totosy de Zepetnek (ed.), Comparative Central European Culture, Purdue University Press, West Lafayette, Indiana, 2002, p. 10.

12 In Michel Foucault’s important discussion of what he calls heterotopias, „something like counter-sites“ („Of Other Spaces“, in Diacritics, 16, 1986, p. 24), he is only interested in territorially or spatially „real“ places in constructing his term („places that do exist and that are formed in the very founding of society“). He contrasts heterotopias to the more mimetic utopia („sites that have a general relation of direct or inverted analogy with the real space of society“).

13 Vesna Goldsworthy, op. cit., p. X.

14 Homi Bhabha, Introduction to Nation and Narration, Routledge, London, 1990.

15 Homi Bhabha, The Location of Culture, Routledge, London, 1994.

16 Larry Wolff, Inventing Eastern Europe. The Map of Civilization on the Mind of the Enlightenment, Stanford University Press, Stanford, 1994.

17 Dervla Murphy, Transylvania and Beyond, Arrow Books, London, 1993.

18 Georgina Harding, In Another Europe. A Journey to Romania, Hodder and Stoughton, London, Sydney, Auckland, Toronto, 1990.

19 Alan Brownjohn, The Long Shadows, Dewi Lewis Publishing, London, 1997.

20 Paul Bailey, Kitty and Virgil, Fourth Estate, London, 1999.

21 Helena Drysdale, Looking for George. Love and Death in Romania, Picador, London, 1996.

22 Bel Mooney, Lost Footsteps, Penguin Books, London, 1994.

23 Barbara Wilson, Trouble in Transylvania, Virago Press, London, 1993.

24 Virgil Nemoianu, Tradiţie şi libertate, Curtea Veche, Bucureşti, 2001, p. 144.

25 Dervla Murphy, op. cit., p. XIV.

26 Ibidem.

27 Idem, p. 163.

28 Idem, p. 34.

29 Idem, p. 59.

30 Idem, p. 31.

31 Idem, p. 141.

32 Idem, p. 109.

33 Idem, p. 187.

34 Idem, p. 163.

35 Idem, p. 231.

36 Georgina Harding, op. cit. p.54.

37 Ibidem.

38 Idem, p. 58.

39 Idem, p. 87.

40 Nira Yuval-Davis, Gen şi Naţiune (Gender and Nation, 1997), Editura Univers, Bucureşti, 2003, p. 9.

41 Benedict Anderson, Imagined Communities, Verso, London, 1983.

42 See Alex Drace-Francis, „Sex, Lies and Stereotypes. Romania in British Literature since 1945“, in George Cipăianu, Virgil Ţîrău (eds), Romanian and British Historians on the Contemporary History of Romania, Cluj-Napoca University Press, Cluj-Napoca, 2000, pp. 88-109.

43 John Armstrong, Nations before Nationalism, University of North Carolina Press, Chapel Hill, NC, 1982.

44Alan Brownjohn, op. cit, p. 18.

45 Helena Drysdale, op. cit., pp. 10-11.

46 Ibidem.

47 Idem, p.14.

48 Idem, p.16.

49 Idem, p.14.

50 Idem, p.16.

51 Idem, p .26.

52 Idem, p.30.

53 Idem, p.39.

54 Idem. p.94.

55 Idem, p.149.

56 See Amrita Chhachhi, „Forced identities: the state, communalism, fundamentalism and women in India“, in D. Kandiyoti(ed.) Women, Islam and the State, Macmillan, London, pp. 144-175.

57 Bel Mooney, op. cit., p. 264.

58 Vesna Goldsworthy, „Invention and In(ter)vention:The Rhetoric of Balkanization“, in Dusan I. Bjelic and Obrad Savic, op. cit., pp. 25-38.

59 Barbara Wilson, op. cit., p. 65.

60 See Alexandra Alund, „Alterity and Modernity“, in Ada sociologica, 38, 311-22, p. 17.

În privinţa pasajelor incriminate, în afară de formularea propriu-zisă a unor idei (cu care eram de mult familiarizată, aparţinînd de studiile postcoloniale) şi care nu îmi explic cum a apărut acolo fără citare, decît din motive ce ţin de o neatenţie de moment – regretabilă, e adevărat –, căci dacă s-ar fi întîmplat în mod voluntar, cu intenţii criminale, nu aş fi făcut în acelaşi studiu trimitere la articolul domniei sale, periclitîndu-mi astfel cariera şi dînd apă la moară, cu seninătate, celor care abia aşteaptă să mă discrediteze.

Nu recunosc faptul că, din disperarea „lipsei de imaginaţie“, am furat ideile dlui dr. Drace-Francis. Riscul asumat conştient ar fi fost mult prea mare şi inutil. Toate acele idei (comune de fapt, în studiile postcoloniale) sînt o continuare a stereotipurilor anterioare, legate de literarizarea şi de folclorizarea României, aşa cum am dovedit-o prin referiri directe la texte originale, în cartea mea care trata reprezentările britanice despre România în secolele XVIII-XIX. Elemente precum hora, doina, ţuica, Mioriţa, covoarele şi costumele populare, mănăstirile etc. sînt locuri comune în textele analizate de mine în cartea respectivă, tocmai pentru a demonstra folclorizarea şi literarizarea României. Elemente noi în romanele britanice contemporane sînt numele unor scriitori precum Eminescu, Ana Blandiana sau Creangă. Ideile respective nu sînt de împrumut în ceea ce mă priveşte. Nici orientalizarea femeii românce, care devine un personaj de harem, gata să prindă în mrejele ei bărbatul apusean (vezi cartea mea şi studiile publicate pe această temă pentru secolele XVIII-XIX), nu e o idee preluată. Şi această reprezentare stereotipică este însă simplificatoare, odată ce acest tip de femeie este completat de cel al femeii harnice, dedicate familiei, frumoase, îngrijite şi atrăgătoare prin calităţile sale naturale, aşa cum am demonstrat-o deja. Femeile românce din romanele britanice axate pe România comunistă, cu prelungire în cea postcomunistă, însumează, de fapt, cele două tipuri construite anterior, se folosesc de bărbatul occidental, dar, în majoritatea lor covîrşitoare, sînt dedicate familiei, celor pe care îi iubesc, şi luptă cu o putere interioară extraordinară împotriva umilinţelor şi a lipsurilor din România comunistă.

Deci lucrurile sînt mai complicate şi nu se rezumă doar la „sex“ şi „minciuni“, deşi acestea prind mai bine la public. Voi nuanţa, însă, tema pe parcurs, cu un studiu despre România interbelică în literatura britanică, unde, pe lîngă aceste tipuri de femeie, apare şi femeia intelectuală, aristocratică, de cultură europeană. Nu pot decît să îmi continui munca, nu pentru a dovedi că edificiul pe care îl construiesc nu are ca pietre de temelie ideile cuprinse în pasajele enumerate de dl Drace-Francis, ci pentru că numai astfel pot da un ţel existenţei mele. Spun cu mare sinceritate că, pentru mine, domnia sa nu este doar un „personaj“, ci un om de ştiinţă în adevăratul sens al cuvîntului, care depune un efort considerabil pentru a pune în valoare cultura română în Marea Britanie. Nu mă îndoiesc că dr. Alex Drace-Francis nu intenţionează să conducă o cruciadă împotriva mea, că a avut motive pur profesionale, deşi se pare că ar fi mulţumit dacă aş fi izolată de toţi cei care m-au apreciat pînă acum.

În ce mă priveşte, eu nu voi continua această discuţie, indiferent de ce va urma imediat sau peste alţi cîţiva ani.

Bibliografie

n Relatări de călătorie şi lucrări academice despre România comunistă şi post-comunistă

Arnold, Guy, Down the Danube, from the Black Forest to the Black Sea, Cassel, London, 1989.

Antal, Dan, Out of Romania, Faber, London, 1994.

Almond, Mark, The Rise and Fall of Nicolae and Elena Ceausescu, Chapmans, London; Orion Publishing, London, 1992.

Almond, Mark, Decline without Fall: Romania under Ceausescu, Alliance Publishers Ltd., for the Institute for European Defence & Strategic Studies, 1988.

Arnold, Guy, Down the Danube, from the Black Forest to the Black Sea, Cassel, London, 1989.

Basset, Richard, Balkan Hours. Travels in the Other Europe, John Murray, London, 1990.

Barnes, Julian, One of a Kind. „The Penguin Books of Modern British Short Stories“, Edited with an Introduction by Malcolm Bradbury. Viking, London, 1987, pp. 400-406.

Basdevant, Denis, Against Tide and Tempest: the Story of Romania, R. Speller, New York, 1996.

Catchlove, Donald, Romania’s Ceausescu, Abacus Press, London, 1972.

Chamberlain, Lesley, In the Communist Mirror. Journeys in Eastern Europe, Faber & Faber, London, Boston, 1990.

Daniels, Anthony, The Wilder Shores of Marx. Journey into a Vanishing World, Hutchinson, London, Sidney, Auckland, Johannesburg, 1991.

Deletant, Dennis, Ceausescu and the Securitate: Coercion and Dissent in Romania, 1965-1989, M.E. Sharpe, London, 1995.

Deletant, Dennis, Communist Terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the Police State, 1958-1965, St. Martin’s Press, London, 2000.

Deletant, Dennis, Romania under Communist Rule, Center for Romanian Studies, Iaşi, 1999.

Floyd, David, Romania. Russia’s Dissident Ally, Pall Mall Press, London, 1965.

Gallagher, Tom, Romania after Ceausescu: The politics of intolerance, Edinburgh UP/Colorado UP, 1995.

Gardiner, Leslie, Curtain Calls. Travels in Albania, Romania and Bulgaria, Duckworth, London, 1976.

Gill, Anton, Berlin to Bucharest. Travels in Eastern Europe, Grafton Books, London, 1990.

Govender, Robert, Detente and Disarmament: The Romanian View, Unified Printers & Publishers Ltd., London, 1982a.

Govender, Robert, Nicolae Ceausescu (and the Romanian Road to Socialism), Unified Printers and Publishers Ltd., London, 1982b.

Govender, Robert, Nicolae Ceausescu (Statesman and Fighter for Detente, Disarmament and Peace), Unified Printers and Publishers Ltd., London, 1988.

Govender, Robert, Nicolae Ceausescu’s Vision of the New International Economic Order, Unified Printers and Publishers Ltd., London, 1987.

Hale, Julian Anthony Stuart, Ceausescu’s Romania. (A Political Documentary), George G. Harrap & Co Ltd., London, 1971.

Hale, Julian Anthony Stuart, The Land of the People of Romania, Lippincott, Philadelphia, 1972.

Hall, Brian, Stealing from a deep place. Travels in South-Eastern Europe, Heinemann, London, 1988.

Hewitt, Beatrice, Around Romania, Athena Press, London, 2004.

Juler, Caroline, Searching for Sarmisegetusa. Journeys to the Heart of Rural Romania, Starborn Books, London, 2003.

Lindsay, Jack, Rumanian Summer. A View of the Rumanian People’s Republic, with the Collaboration of Maurice Cornforth, Lawrence & Wishart, London, 1953.

Mackintosh, May, Rumania, Robert Hale Limited, London, 1963.

MacKenzie, Andrew, Romanian Journey, Robert Hale, London, 1983.

MacKenzie, Andrew, Dracula Country. Travel and Folk Beliefs in Romania, Barker, London, 1977.

MacLean, Rory, Stalin’s Nose, Harper Collins, 1992; Random House, 1994.

Matley, Ian M., Romania. A Profile, Pall Mall Press, London, 1970.

Murphy, Dervla, Transylvania and Beyond (1992), Arrow Books, Guernsey, 1993.

Price, M. Philips, Through the Iron-Laced Curtain. A Record of a Journey through the Balkans in 1946, Burnell & Sons, London, 1949.

Pritchett, V.S., Foreign Faces, Chatto & Windus, London, 1964.

Riley, Peter, The Dance at Mociu. Foreword by Jessica Douglas-Home, Shearsman Books, London, 2003.

Selbourne, David, Death of the Dark Hero. Eastern Europe, 1987-90, Jonathan Cape, London, 1990.

Siani-Davies, Peter, The Romanian Revolution of December 1989, Cornell University, Cornell University Press, 2005.

Siani-Davies, Peter, Revoluţia română din decembrie 1989, Bucureşti, Humanitas, 2006.

Sweeney, John, The Life and Evil Times of Nicolae Ceausescu, Hutchinson, London, 1992.

Thurnham, Sophie, Sophie’s Journey. The Story of an Aid Worker in Romania, War-ner Books, London, 1994.

Whittell, Giles, Lambada Country. A Ride Across Eastern Europe, Chapmans, London, 1992.

n Literatură britanică despre România comunistă şi postcomunistă

Bailey, Paul, Kitty and Virgil, Fourth Estate, London, 1999.

Bailey, Paul, Uncle Rudolf, St. Martin’s Press, London, 2004.

Brownjohn, Alan, The Long Shadows, Dewi Lewis Publishing, London, 1997.

Churchill, Caryl, Plays: Three, (Include „Mad Forest“), Nick Hern, London, 1998.

Dicks, Terrance, The Transylvanian Incident, London, Piccadilly Press, 1998.

Drysdale, Helena, Looking for George. Love and Death in Romania, Picador, London, 1996.

Mooney, Bel, Lost Footsteps, Penguin Books, London, 1994.

Mooney, Bel, The Voices of Silence, Methuen Children’s Books, London, 1994.

Wilson, Barbara, Trouble in Transylvania, Virago, London, Press, 1993.

n Disidenţă intelectuală în România

Douglas-Home, Jessica, Once Upon Another Time, Norwich, 2000.

n Distopii satirice despre comunism şi dictatura exemplară

Bradbury, Malcolm, Rates of Exchange, Picador, London, 2000 (carte publicată prima oară în 1983).

Bradbury, Malcolm, Why Come to Slaka? A Guidebook and Phrasebook Translated into English by Dr F. Plitplov, Introduction by Dr A. Petworth, London, Picador, 2000 (volum publicat prima oară în 1986).

Sillitoe, Alan, Travels in Nihilon, Grafton Books, London, 1986.

Recomanda articolul prin:

Comentarii utilizatori

graphboy87@yahoo.comAlex - Joi, 18 Decembrie 2008, 19:58

Acum 19 ani, romanii curajosi primeau bate pe spate si gloante in piept pentru ca noi sa avem libertatea de a (nu) ne aminti asta si a (nu) le arata respectul ce il merita.
49 de bucuresteni au fost omorati pe 21-22 decembrie 1989 pentru ca noi sa avem lucruri “de baza”: libertate, democratie, presa libera, bunastare.
Daca TU iti amintesti asta, arata-le respectul cuvenit – DUMINICA, 21 DECEMBRIE, ORA 17:00, LA UNIVERSITATE www.eroiinumor.ro

Atacuri in lipsa de altcevaSorin Mihali - Vineri, 19 Decembrie 2008, 00:15

Chiar n-au unii cu ce sa se ocupe decat sa atace? Toat chestia are un iz foarte romanesc, in spritul traditiei de la noi. Doamna Andras a scris lucruri foarte interesante, o citesc mereu si la Observator. Are o documentatie de invidiat. E serioasa si n-avea nevoie de ideile acelea geniale ale profesorului englez ca sa scrie sute de pagini de calitate. Hai sa ne improscam cu noroi, ca asa ne place noua!

cum ne vad eiOana Fulea - Vineri, 19 Decembrie 2008, 00:23

Ce-i drept e drept! Daca un englez zice ca un roman e hot, toata lumea il crede! Macar daca ar fi fost ceva mai valoros, ca sa ai motiv sa iei. Acesta doamna nu are nevoie de apararea nimanui. Stie sa se apere cu armele englezilor.