OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Punctul de vedere al Facultatii de Litere cu privire la Ordinul MEdC de Aprobare a sistemului de evaluare privind conferirea titlului de profesor universitar

Cadrele didactice ale Facultatii de Litere a Universitatii din Bucuresti considera criteriile propuse de MEdC excesiv birocratice, preluate in maniera non-critica dupa sistemul american, superficial si exagerat orientate spre aspectele formale ale sistemului de evaluare, in dauna continutului, a valorii autentice, a calitatii.
Criteriile propuse sint neadecvate studiilor umaniste (filologice), neadaptate contextului socio-financiar din Romania, nerealiste in raport cu pozitia actuala a culturii romane in lume, neechilibrate in privinta raportului dintre activitatile de cercetare si activitatile didactice, generatoare de inechitate.

- Criteriile sint neadecvate studiilor umaniste (filologice)
Se acorda o importanta scazuta cartilor/studiilor originale, creativitatii, individualitatii autorului.
Sint omise din lista contributiilor stiintifice evaluate tipuri de volume si texte specifice domeniului filologic: editii critice, prefete, postfete, traduceri (insotite de aparat critic), volume de proza, de poezie, eseuri.
Sint omise activitati culturale (presa culturala, realizare de emisiuni radio-TV in specialitate, subtitrare, monitorizare lingvistica etc.).
Se acorda o importanta exagerata, disproportionata in raport cu ansamblul, articolelor aparute in reviste cotate ISI, fara a se lua in considerare faptul ca in domeniul filologic nu exista reviste cotate ISI.
Se acorda o importanta exagerata muncii de cercetare in echipa si atragerii de finantare prin granturi; se pierde insa din vedere ca in domeniul filologic creativitatea se manifesta individual, ca valoarea autentica nu se manifesta colectiv, ca aspectele financiare si de relatii publice (presupuse de granturi) nu sint/nu au fost parte a mentalitatii omului de cultura din Romania.

- Criteriile sint neadaptate contextului socio-financiar din Romania
In mediul academic actual, in conditiile in care invatamintul este subfinantat, cercetarea – complementara activitatii didactice – nu este platita, ci se face pe cont propriu, in timpul liber, din pasiune: nu se platesc norme de cercetare distincte de normele didactice, bibliotecile sint prost dotate, spatiile de cercetare sint inadecvate, retelele de comunicare ale institutiilor romanesti cu institutiile straine sint slab dezvoltate.
In conditiile unui venit lunar de aproximativ 300 de Euro pe luna, conferentiarii care aspira la postul de profesor universitar nu se pot dedica in exclusivitate cercetarii nefinantate, deoarece, pentru a-si asigura subzistenta, sint nevoiti sa accepte colaborari cu alte universitati, cu institute de cercetare, cu reviste etc.

Intr-o societate in care invatamintul si cultura sint subfinantate, deci cercetarea nu este sustinuta material, este contradictoriu sa se evalueze activitatea cercetatorului prin impactul international al activitatii sale: Universitatile finanteaza extrem de putine mobilitati nationale si internationale (stagii de cercetare, participari la colocvii si congrese, participari la proiecte internationale, achizitii de carti din strainatate, abonamente la periodice); institutiile nu acorda fonduri pentru organizarea de congrese si colocvii internationale (plata invitatilor din strainatate, decontarea transportului si a cazarii acestora etc.). In plus, se stie ca publicarea lucrarilor acceptate la conferintele internationale importante depinde de plata taxei de participare, care se ridica de obicei la citeva sute de euro.

Organigrama facultatilor romanesti nu prevede suficient personal administrativ care sa se implice in activitatile managementului de proiect; obtinerea unui grant CNCSIS/international este o procedura birocratica si financiar-contabila complicata, care presupune dobindirea de catre cadrul didactic implicat a unor cunostinte si abilitati in afara domeniului sau de competente stiintifice.
Deschiderea competitiei pentru obtinerea granturilor de cercetare este o actiune relativ recenta in Romania, de aceea includerea obligativitatii coordonarii unui astfel de grant pe lista criteriilor de promovare in domeniul filologic nu este justificata.
Deoarece sistemul finantarii alternative a cercetarii prin granturi se afla inca la inceput in Romania, el nu opereaza pe criterii ferme de selectie, este in plina organizare si restructurare, evaluatorii se formeaza prin practica, ceea ce se reflecta deseori in sistemul prin care se anunta public lansarea granturilor si se aplica, uneori, criteriile de evaluare.

- Criteriile sint
nerealiste in raport cu pozitia actuala a culturii romane in lume
Desi in sine legitim, criteriul impactului international trebuie aplicat cu precautie si diferentiat de la un domeniu de cercetare la altul; in mod particular, este incorect sa se pretinda impact international in domeniul studiilor filologice, in conditiile in care impactul international al culturii romane este, in general, modest.
In mod nejustificat, criteriul impactului international nu include si situatiile in care un cadru didactic sustine prelegeri la o universitate din strainatate (ca profesor invitat, lector de limba romana etc.). Din motive istorice si sociale, cercetarea romaneasca a fost izolata de contextul international, deci impactul international nu poate functiona ca un criteriu echitabil de evaluare a unui profesor-cercetator, victima a sistemului in care s-a format si si-a desfasurat activitatea.

- Criteriile sint neechilibrate in privinta raportului dintre activitatile de cercetare si activitatile didactice
Se pune un accent exagerat pe cuantificarea activitatilor de cercetare, in timp ce aprecierea activitatii didactice se bazeaza pe criterii putin precizate si plasate periferic in raport cu activitatea de cercetare; se pierde totusi din vedere ca in Romania principala activitate a profesorului este activitatea didactica.

- Criteriile sint generatoare de inechitate
Dupa o politica de mai multi ani, excesiv de laxa in privinta titlurilor academice, care a tolerat adesea impostura de diverse tipuri, o trecere brusca la criterii dogmatice, sub pretextul fals al „aderarii la standarde europene in vederea integrarii“, este neproductiva, deficitara moral si sortita esecului in planul politicilor culturale si educationale.
Chiar daca, in ansamblu, limitarea accesului la postul universitar cel mai bine platit aduce importante economii bugetare, in plan individual produce frustrare si sentimentul nerealizarii profesionale, al nerecunoasterii meritelor stiintifice, al blocarii carierei prin masuri administrative, care apar ca totalitare.
Facultatea de Litere isi exprima adeziunea la politicile educationale in domeniul calitatii actului didactic, al evaluarii obiective si transparente, al promovarii didactice in baza unor merite profesionale si stiintifice autentice, dar considera ca prezentul Ordin de aprobare a sistemului de evaluare privind conferirea titlului de profesor universitar, prin criteriile pe care le introduce, nu contribuie in mod real si eficient la sincronizarea sistemului universitar romanesc cu cel european.

Facultatea de Litere propune discutii pe baza prezentului ordin intre factorii de decizie din MEdC, Universitate si din facultati, pentru o formulare realista a criteriilor, adaptata la starea de fapt din sistemul romanesc de invatamint si de cercetare si pentru o particularizare a criteriilor in functie de specificul fiecarui domeniu stiintific.
Facultatea de Litere isi exprima disponibilitatea de a participa, prin reprezentanti, la discutii cu forurile de decizie pentru elaborarea unor criterii echitabile de promovare didactica in domeniul filologic.