OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Domnule Presedinte,

Sintem un grup de profesori si cercetatori de origine romana angajati la mai multe universitati nord-americane.
De curind, in calitate de presedinte de onoare al Institutului Cultural Roman (ICR), ati numit o noua echipa la conducerea acestei institutii. ICR are, drept unul din scopurile principale, „pastrarea unei legaturi vii cu romanii de pretutindeni, din jurul frontierelor noastre, ca si cu cei din diaspora, in vederea conservarii identitatii lor culturale“ (site-ul ICR). Salutam interesul dumneavoastra legat de consolidarea diplomatiei culturale romanesti, si sintem gata sa va sprijinim in masura posibilitatilor noastre.

Din pacate, desi innoirea institutului ar fi trebuit marcata de o atmosfera deschisa, lipsita de partizanat intelectual sau ideologic, constatam ca institutul, chiar inainte de a-si incepe propriu-zis activitatea in noua formula, s-a remarcat printr-un gest care sfideaza regulile oricarei diplomatii.
In revista Romania literara, nr. 15 din 20 aprilie 2005, am citit cu uluire editorialul dlui Mircea Mihaies, vicepresedinte al Institutului Cultural Roman. Textul, intitulat Oierii mintii, este un atac de o violenta fara precedent la adresa noii generatii de universitari de origine romana din Statele Unite si Canada. Venind din partea unui functionar al ICR (profesor universitar de literatura americana), acest atac, suburban in ton, marcat de o lipsa de deontologie profesionala, si de numeroase erori logice si de informatie, este in vadita contradictie cu functia pe care o detine dl Mihaies, aceea de vicepresedinte al Institutului Cultural Roman.

Dl Mihaies a ales sa atace integritatea profesionala a unei intregi generatii culturale care a decis sa se stabileasca in Statele Unite si Canada. Desi atacul pare motivat de titlul unei carti pe care marturiseste ca nu a citit-o, volumul lui Sorin Matei Boierii Mintii (un eseu critic dedicat vietii culturale romanesti), dl. Mihaies se lanseaza intr-o diatriba nu numai impotriva autorului cartii, ci impotriva unui intreg grup profesional din care acesta face parte. Folosind invective ce-l plaseaza in zona presei ultranationaliste din Romania („patrupezi din Midwest,“ „oieri ai mintii“), dl Mihaies crede ca membrii acestei generatii, „domni si doamne, care s-au pripasit pe la universitati cam de faima celor de la Muscel sau Slobozia“ formeaza un „conglomerat de resentimentari, ratati, mediocri“ si au „trecut la asaltul sistematic al puterii“ culturale din Romania. Aceasta generatie de universitari de origine romana ar fi compusa din „mestecatorii de bibliografii, posesori de doctorate si paradoctorate“ care se ocupa de tot felul de „bazaconii ce se mai poarta pe la periferia sistemului universitar occidental“. Nu numai ca dl Mihaies pune la indoiala probitatea si competenta profesionala a celor pe care ii ataca, ci insasi legitimitatea unor intregi discipline academice si practici de cercetare occidentale.

Dincolo de limbajul extrem de injurios din care am extras citatele de mai sus, dl Mircea Mihaies comite greseli de logica si dovedeste o lipsa de informatie inacceptabila la un profesor universitar, cu atit mai mult la unul ce se declara specialist in americanistica. Domnia-sa declara orasul Milwaukee – pe care il ortografiaza gresit: „Milwakee“ – drept stat al USA si, in general, nu se sfieste sa portretizeze, intr-un mod cu totul nediplomatic, intreg Mid-Westul american in tuse groase, caricaturale, drept un tinut barbar si primitiv. Sfidind reguli elementare ale oricarei practici academice, dl Mihaies ataca o carte (Boierii Mintii) pe care el insusi declara ca n-a citit-o. In sfirsit, exista numeroase greseli de logica in textul dlui Mihaies, greseli pentru care nici un student (fie la o universitate romaneasca sau americana) n-ar trece de anul intii: in textul domniei sale, aceleasi persoane ba publica „tomuri dupa tomuri,“ ba – citeva rinduri mai jos – isi pierd vremea „citindu-se intre ei“ si publicind doar „in reviste cu tiraj confidential“; in acelasi text, aceiasi cercetatori romani sint infatisati ca dornici sa se „pripaseasca“ in Mid-West-ul american si, in exact acelasi timp, disperati sa ocupe „fotolii“ in... Romania.

Drept urmare, consideram ca o persoana care promoveaza acest gen de insulte, de stereotipuri si care poate sa comita astfel de erori, pune serios la indoiala capacitatea Insitutului Cultural Roman de a promova o diplomatie culturala inteligenta, o reintegrare reala a diasporei romanesti si imbunatatirea imaginii culturii romanesti in lume. Atitudinile domnului Mihaies tradeaza lipsa unor cerinte elementare ale oricarei diplomatii culturale: imbratisarea diferentelelor, cultivarea diversitatii, reconcilierea, recunoasterea realizarilor diasporei intelectuale romanesti, atragerea cit mai multor intelectuali, provenind din cele mai diverse discipline, in proiectul cultural romanesc.

Avind in vedere acest text al domnului Mihaies, ne intrebam: ce anume calitati, profesionale sau de alta natura, ale domniei sale l-au recomandat pentru ocuparea functiei de vicepresedinte al ICR? Cum poate dl Mihaies sa medieze dialoguri si sa stabileasca legaturi cind el isi manifesta in mod fatis dispretul fata de intregi grupuri de intelectuali de origine romana aflati in strainatate? Ce autoritate morala si intelectuala mai poate avea domnia-sa cind lanseaza atacuri injurioase tocmai impotriva celor pe care, data fiind functia pe care o ocupa in structura ICR, ar trebui sa si-i faca parteneri? Ce fel de diplomatie culturala este aceea care trateaza cu un dispret aprioric intregi categorii de posibili participanti si beneficiari ai activitatii Institutului Cultural Roman?

Luind in considerare argumentele expuse mai sus, credem ca dl Mihaies este cu totul nepotrivit pentru a ocupa functia de vicepresedinte al Institutului Cultural Roman.
Domnule Presedinte, prin ceea ce facem, prin cursurile pe care le predam, prin proiectele de cercetare in care sintem implicati, prin ceea ce publicam, prin simpla noastra prezenta in viata academica americana, noi sintem deja un factor al diplomatiei culturale romanesti. Si este extrem de regretabil ca tocmai o institutie romaneasca specializata in diplomatie culturala sa dispretuiasca acest lucru. Noi existam si vom continua sa existam cu sau fara voia ICR. Atita doar ca, printr-un astfel de dispret, functionarii ICR ne reamintesc de un profund sentiment al zadarniciei – exact acelasi sentiment care pe multi dintre noi ne-a determinat sa devenim „universitari americani de origine romana“.
Va multumim anticipat pentru solicitudine si asteptam cu interes raspunsul dumneavoastra!

Cu stima,
Dr. Catalina Achim, Carnegie Mellon University, Pennsylvania, USA
Dr. Cristian Apetrei, Tulane University, Louisiana, USA
Dr. Mihail Bota, University of Southern California, California, USA
Dr. Cristina Bradatan, University of Central Florida, Florida, USA
Dr. Costica Bradatan, Miami University, Ohio, USA
Dr. Eugen Brailoiu, Temple University Medical School, Pennsylvania, USA
Dr. Maria Bucur-Deckard, Indiana University, Indiana, USA
Dr. Paula Budu, Duke University, North Carolina, USA
Dr. Dragos Ciuparu, Yale University, Connecticut, USA
Dr. Corneliu I. Costescu, Agora Laboratory, Illinois, USA
Dr. Dana Dabelea, University of Colorado School of Medicine, Colorado, USA
Dr. Daniel David, Babes-Bolyai University, Romania &Mount Sinai School of Medicine/Albert Ellis Institute, New York, USA
Dr. Bogdan Dragnea, Indiana University, Indiana, USA
Dr. Andrei Draganescu, Sandia National Laboratories, Albuquerque NM, USA
Dr. Irina Livezeanu, University of Pittsburgh, Pennsylvania, USA
Dr. Isabela Mares, Stanford University, California, USA
Dr. Vlad Mares, Washington University in St. Louis, Missouri, USA
Dr. Catalin Perju, Cleveland Clinic &Kent State University, Ohio, USA
Dr. Gabriel Prajitura, State University of New York Brockport, New York, USA
Dr. Bogdan Suceava, California State University Fullerton, California, USA
Dr. Liliana Stefan, Lawrence Berkeley National Laboratory, California, USA
Dr. Ionel C. Stefan, Lawrence Berkeley National Laboratory, California, USA
Dr. Matei Stroila, University of Illinois Urbana-Champaign, Illinois, USA