OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

profil

Banii Nostri, „saptaminalul reusitei in finante si afaceri“. Editor general: Catalin Popa. Senior editor: Carol Popa. Colegiul consultativ este alcatuit din Adrian Vasilescu, Aurelian Dochia, Sergiu Oprescu, Ionut Popescu. 24 de pagini color (minus suplimentele), bogat si spectaculos ilustrate, cu sectiuni de „actualitate“, finantari, dezbateri &controverse, companii si idei de afaceri, comert, media &advertising, analiza economica si financiara, IT &computere s.a.m.d. Articole de opinie si de informatie in domeniu, publicitate. Revista contine si doua „module“/fascicole, ambele de cite 8 pagini: Actualitate. Bani in miscare (editor coordonator: Dan Suciu; editor coordonator adjunct: Diana Boicescu) si Finante personale (editor coordonator: Gabriel Nitulescu; editori: Cristian Dogaru, Valentin Gros, Cristina Raducanu). Actualitate. Bani in miscare include pagini despre turismul international, „placeri &distractii“, informatii utilitare, resurse umane (programe economice pentru absolventi), mica publicitate, auto. O atentie speciala este acordata tineretului. Sectiunile suplimentului Finante personale se ocupa de banci, finante personale, burse, carduri, imobiliare si investitii. Pe ansamblu, revista (revistele) ofera o panorama dinamica, „modulara“ si utila a mediului de afaceri romanesc.


de ici, de colo

Numarul 24 al revistei liberale Liber editate de Fundatia Horia Rusu (si devenita supliment gratuit al ziarului Ziua) este dedicat in intregime dezbaterii unui subiect politic aflat la ordinea zilei: alianta PNL-PD (Alternativa de dreapta – sanse si solutii). Este vorba de o masa rotunda moderata de analistul politic Dan Pavel si de Mircea Cosea, membru supleant al Biroului Executiv PNL, la care au participat – alaturi de liberali „de-ai casei“ – analisti politici independenti sau apropiati ai liberalilor si o serie de membri ai altor partide politice (PD, UDMR, URR), alaturi de citiva invitati din partea partidului de guvernamint. Iata lista completa a participantilor: Dinu Zamfirescu, Calin Popescu Tariceanu, Victor Ponta, Victor Babiuc, Cristian Preda, Varujan Vosganian, Valeriu Stoica, Bogdan Teodorescu, Iosif Boda, Radu Vasile, Adrian Iorgulescu, Dinu Patriciu, Peter Eckstein-Kovacs, Cosmin Alexandru, Teodor Melescanu, Adrian Severin, Constantin Avramescu, Dan Mihalache, Adrian Ciocanea, Dorel Sandor. Discutiile, substantiale, lipsite de menajamente, au atins probleme acute, de la cele privind clarificarile doctrinare si mesajul politic pina la strategiile electorale si post-electorale. Va fi – cu siguranta – interesant sa recitim unele dintre aceste interventii din perspectiva evolutiilor politice ulterioare. Nu au lipsit declaratiile „surpriza“, unele dintre ele venite din partea reprezentantilor PSD, care s-au aratat „interesati“ de consolidarea unei alternative de dreapta in perspectiva viitoarei guvernari... Adrian Severin: „Nu sint un apologet al partidului de guvernamint, chiar daca sint membru lui si il reprezint, dar nu este vorba de acest lucru, ci de a vedea ca este nevoie, intr-adevar, de o dreapta democrata, care sa repuna in echilibru si in stare de functionare democratia din Romania. Atita timp cit aceasta dreapta va lipsi, democratia din Romania nu este in perfecta stare de functionare.

Aceasta ar trebui sa fie o preocupare generala. [...] Eu s-ar putea sa nu fiu de acord cu aceste valori, dar e necesar ca aceste valori sa fie definite si pe baza lor sa se creeze alternativa, altfel cadem in acelasi electoralism care submineaza democratia romaneasca si submineaza intreaga democratie a lumii, in acest moment“. Victor Ponta: „Nu stiu exact care este opinia tuturor colegilor mei, dar eu sint un mare sustinator al aliantei PNL-PD. Eu cred ca este, pina la urma, o cristalizare politica. Sint convins ca alianta aceasta este o alianta de dreapta“. Cristian Preda: „Problema adversarilor PSD este legata, in mod fundamental, de soarta PRM. [...] In mod evident, un PRM fixat la 20%, in conditiile in care este refuzat, in mod explicit, de toti actorii scenei politice si, in primul rind, este refuzat de relatia cu Uniunea Europeana pe care o au toti acesti actori, limiteaza sever posibilitatile de formare a unei coalitii parlamentare. Cred ca aceasta este prima problema si am impresia ca ea nu este asumata de ceilalti adversari ai PSD“. Iosif Boda: „Daca va exista vreo dreapta vreodata in Romania, va fi in jurul PNL. [...] Singura sansa este aceea de unificare cu PNL. [...] Cred ca, in perspectiva istorica, liberalii vor trebui sa se gindeasca sa-si gaseasca legaturi pe plan international. Internationala Liberala nu este suficient de puternica pentru a oferi o pozitie consolidata. [...] Cred ca solutia care acum poate sa fie paradoxala, dar cu timpul nu va mai fi, este ca PNL sa se afilieze la Internationala Conservatoare“. Dorel Sandor: „Este electoratul roman unul de stinga sau de dreapta? Avem de-a face aici cu una dintre problemele false ale tranzitiei, in Romania: aceea ca romanii sint sortiti sa fie de stinga si ca le este mai usor sa voteze cu populismul socialist. Daca problematica este de dreapta, solutiile viabile se inscriu in acelasi curent. Solutiile si cei care le reprezinta sint miza votului. In 2004, intr-o masura mai mare decit pina acum, romanii vor fi mai atenti la solutii, decit la persoane. Vor alege solutii de dreapta, chiar daca nu au joben. Daca agenda Romaniei este predominant de dreapta si daca stinga a ratat sistematic, pina la praguri critice recunoscute de toti, atunci a fi de dreapta, ca alternativa si alegator, este o problema de bun-simt“…

Numarul pe octombrie 2003 al revistei culturale Axioma din Ploiesti dedica un grupaj aniversar istoricului literar Ion Balu – in prezent profesor la Facultatea de Litere-Stiinte a Universitatii din Ploiesti –, devenit pe 26 octombrie septuagenar. Semneaza texte ample despre activitatea (indelungata, diversa) si despre lucrarile acestuia (in special biografiile lui Lucian Blaga si G. Calinescu) redactorul-sef al Axiomei, Ieronim Tataru (La aniversare: prof. dr. Ion Balu), Dumitru Micu (Profil de dascal si scriitor) si Mihaela Cojocaru (Ion Balu. Opera biografica). Textele primilor doi autori au (si) un pronuntat caracter memorialistic, deloc lipsit de interes. Citam – insa – un fragment din textul Mihaelei Cojocaru despre cea mai semnificativa parte a operei sarbatoritului – aceea de biograf: „Vietile lui Ion Balu se inscriu in seria scrierilor de gen din cultura noastra, in traditie interbelica. Ele se disting prin pasiunea autorului pentru documentarea minutioasa si pentru compararea in detaliu a datelor, activitati ce preced in mod obligatoriu enuntarea unui adevar de istorie literara care umbreste opiniile sociale. Este notorie pasiunea sa de a impune in cimpul cunostintelor generale despre G. Calinescu prenumele corect, din punctul de vedere documentar. In biografia dedicata criticului, el intreprinde o ampla demonstratie pentru a arata ca George nu corespunde nici actelor de nastere si nici vointei criticului, ci e un reflex al preferintelor epocii interbelice pentru onomastica neologica. Biograful devine un avocat din oficiu bine inarmat cu dovezi atunci cind ii scuza eroului sau pamfletul ireverentios publicat in propria revista, Saeculum, si care ironiza figuri marcante ale lumii universitare bucurestene precum: C. Radulescu-Motru si D. Caracostea. Portretele lui Alice Calinescu si al Corneliei Brediceanu ii exemplifica biografului teoria conform careia erotica este un adjuvant al creatiei“.


din presa cotidiana

Tema Securitatii ca politie politica si a colaboratorilor ei este din nou „la ordinea zilei“. Inca un exemplu in acest sens ni-l ofera „tableta de scriitor“ a lui Nicolae Balota din Cotidianul de luni 3 noiembrie 2003 (Frizerul, informator literar), unde este relatata o experienta bulversanta. Citam pe larg – inclusiv agramatismele frizerului-informator: „In 4 ianuarie 1963 eram transportat cu trenul, sub escorta a doi militieni, de la Dej la Latesti, comuna de «D.o.» (domiciliu obligator), la capatul dinspre Dunare al Baraganului, la 18 km de Fetesti. [...] Cel la care am fost cazat in sat pentru prima noapte, cel la care luam masa impreuna cu alti d-o-isti, caci persoana avea o sotie libera de a se deplasa, deci putea sa se aprovizioneze la Fetesti, cel care ne tundea si el cu domiciliu obligator si apoi altii, dupa eliberarea din domiciliul obligator, faceau note informative in legatura cu mine. Daca unele dintre acele note erau cu adevarat pernicioase (in cele dinainte de arestare am aflat, printre altele, chiar actele de denunt care au dus la arestarea si la condamnarea mea si a prietenilor mei), altele nu contineau nimic prea grav. Dar, iata, rasfoind acele vechi file ingalbenite, dai uneori peste cite una care izbuteste, peste ani si decenii, sa te faca sa zimbesti.

E vorba de notele informative pe care un amarit de «d-o»-ist, improvizat frizer al celorlalti detinuti din sat, le prezenta maruntului, dar foarte activului reprezentant oficial al terorii. Iar acesta, un recent alfabetizat, il insarcina pe acel Figaro de Baragan sa-mi cerceteze vederile si opiniile literare, cu ocazia vizitelor sale in bojdeuca mea acoperita cu stuf din balta. [...] Prezint nota cu toate greselile ei, intocmai asa cum apare in actul din dosar. «25 aprilie 1963/ Serg. maj. Dascalu Ion/ Sursa «Petre Ion»/ Postul de militie Latesti/ Strict secret NOTA INFORMATIVA. In seara zilei de 12 aprilie 1963 pe la orele 20.30 am fost invitat la domiciliu lui Balota Nicolae pe care l-am servit cu un tuns. Pe Balota l-am gasit singur in casa si intrebindu-l cum se mai simte in comuna Latesti mi-a raspuns urmatoarele: «Acum odata cu venirea primaveri am lucrat nitel la gradina, iar restul timpului il petrec citind mult. Ma intereseaza in special noile carti care au aparut in timpul detentiunii mele si care majoritatea mi le-au trimis surorile mele de la Cluj. De altfel ele ma ajuta si cu bani si pachete, mai ales ca cistiga binisor. Una din surori este calificata in arta decorativa, iar cealanta pictorita, altfel nu asi avea posibilitati sa ma pun la curent cu noile carti ce au aparut. Pe Balota Nicolae l-am vazut intruna din zile mergind impreuna cu Romulus Pop cu care este si prieten si care este si el cu D.O. in Latesti. Din discutiile purtate Balota Nicolae nu s-a manifestat ostil regimului democrat popular. Dupa scurt timp discutia a luat sfirsit sursa parasind locuinta lui Balota Nicolae. ss. Petre Ion. Balota Nicolae este luat in studiu si agentul a primit sarcina ca sa faca vizita obiectivului cu ocazia barberitului, unde va discuta despre literatura noua, determinind pe Balota Nicolae sa spuna tot ce doreste. Agentul va stabili si alte relatii pe care le are Balota Nicolae in comuna Latesti. ss. Serg. maj. Dascalu Ion». Nu atit «informatia» bietului om strins cu usa, cit «sarcina» pe care i-o dadea reprezentantul Securitatii de a ma face pe mine sa vorbesc atunci cind ma cerceta ca pe ceilalti din sat, pentru a ma «servi cu un tuns», de a discuta cu mine «cu ocazia barberitului… despre literatura noua» era caraghioasa. Frizerul sursa de informatii literare, iata o idee originala de inalta politie politica“!…

Semnalam doua interviuri din presa cotidiana avind ca protagonisti doua personalitati ale vietii noastre teatrale si cinematografice. Sub titlul „Sa mai facem o revolutie. O revolutie adevarata!“, Evenimentul zilei de marti 4 noiembrie publica un interviu impresionant cu Victor Rebegiuc, realizat de Luminita Marcu. Protagonist in de curind lansatul film al lui Lucian Pintilie, marele actor da (inca) o lectie de moralitate actorilor care prefera independentei inregimentarea ancilara fata de figuri precum Dinu Sararu, Sergiu Nicolaescu sau Ion Antonescu. Iata un fragment despre directorul Nationalului bucurestean: „un fost activist de partid, cel care considera idealul unui scriitor «Cintarea activistului». Iar actorii sint fricosi, ca-i da afara, ca nu-i mai distribuie, tac acolo cuminti. Eu vorbesc, eu sint nebun. Si n-am avut niciodata nimic de pierdut. Nici cind mi se trasa sarcina de serviciu, la momente festive, sa mergem sa spunem versuri pentru Ceausescu. Si ni se spunea: dom’le, daca nu te duci acolo te dau afara. Da-ma afara, dom-le, dar nu m-a dat. Deci se putea si asa“.

Se poate – insa – si altfel, din pacate. In Cronica romana de joi 30 octombrie Dan Pita (care monteaza in prezent Apus de soare la Nationalul condus de Dinu Sararu) isi justifica intr-un interviu acordat lui Eugen Comarnescu („Prin Apus de soare vreau sa mai creez un spectacol de rezonanta patriotica in cea mai buna traditie a Nationalului“) colaborarea deloc onoranta prin propozitii de genul: „Se vor accentua [...] calitatile textului dramatic, reverberatiile sale profund patriotice, spiritualitatea natiunii noastre“. Trist...