OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

profil

HBO, revista-„ghid“ editata de postul de televiziune HBO Romania. Director general: George Vascan. Director financiar: Mihaela Ionescu. Redactori: Andrei Cretulescu, Alin Ludu Dumbrava. Apare lunar pe un format gen 7 seri si se distribuie gratuit. 58 de pagini color, bogat ilustrate cu reclame si cu imagini din filmele postului; aspect grafic dinamic si atractiv.
Contine informatii utile referitoare la programele HBO; de asemenea – prezentari ale principalelor filme, concerte (intre acestea – concertul de adio al solistei Cher) si emisiuni cinematografice difuzate la respectivul post. Numarul 12 (decembrie 2003, cu Spiderman pe coperta) prezinta cele nu mai putin de 28 de premiere ale lunii... In rest – date privind activitatea postului in lume, taloane de participare la concursuri de sarbatori...


conflict(e)

In Cotidianul din 6 decembrie 2003, Marin Mincu ii raspunde ofuscat lui Stefan Agopian care, nu demult, taxase in Acedemia Catavencu prezenta criticului – in calitate de poet – in antologia 100 dintre cele mai frumoase poezii de dragoste ale romanilor publicata de Petru Romosan la Editura Compania. La rindul sau, Mincu califica – inca din titlu – gestul lui Agopian drept „infatuarea unui prozator scund“ (!), oferind – in stilul sau inconfundabil – explicatii colegului sau de la Ziua literara: „Este un lucru indeobste cunoscut ca, in general, prozatorii nu au organ pentru poezie. De curind, prozatorul Stefan Agopian si-a exprimat, in revista de scandal Catavencu, dezaprobarea vehementa ca, in antologia 100 dintre cele mai frumoase poeme de dragoste ale romanilor (Editura Compania, 2003), alcatuita de poetul Petru Romosan, «figureaza si o poezie semnata de Marin Mincu».

Ma asteptam sa observe, ca specialist in poezie cum se considera, ca mai «figureaza» si alte nume neomologate in plan poetic de istoria literara (precum Iosif Vulcan, Corneliu Moldoveanu, Al. Vlahuta etc.), dar trebuie spus ca instinctul poetului Petru Romosan n-a dat gres nici in cazul lor, intrucit textele antologate sint cu adevarat «frumoase». Desigur ca mai apare si interogatia asupra absentei unor poeti contemporani, cum ar fi Mircea Ivanescu, Ileana Malancioiu, Mihai Ursachi, Ion Mircea, Liviu Ioan Stoiciu, Daniel Banulescu si multi altii care puteau incapea intre copertile antologiei «amoroase». Orice antologie este insa un act subiectiv si, daca poetului Petru Romosan nu i-au placut poemele acestor importanti poeti, nu putem sa-i reprosam nimic. O antologie este buna atunci cind e citita cu interes.

De fapt, sint convins ca prozatorul improvizat in critic literar nici n-a citit-o, ci pur si simplu s-a impiedicat de numele meu, ceea ce s-a repetat cam de multe ori in ultimii doi ani, de cind sintem colegi la Ziua literara. Ca sa dea o maxima credibilitate judecatii sale negative, infatuatul prozator recurge la autoritatea criticului Laurentiu Ulici, care, in Literatura romana contemporana, m-ar «situa in linia a treia a generatiei ’70». Nu ma deranjeaza deloc aceasta «situare», din moment ce, tot in aceeasi «linie» sint «situati» poeti ca Nora Iuga, Vasile Petre Fati, Ion Draganoiu, Gabriel Chifu, Ioana Craciunescu. Daca pentru prozatorul Agopian conteaza atit de mult judecata critica a lui Laurentiu Ulici, atunci era bine sa citeasca si alte referinte ale regretatului critic asupra cartilor mele de poezie.

De exemplu, ar fi putut citi postfata semnata de acesta la antologia Prada realului (aparuta in colectia «Hyperion», ingrijita de poetul Mircea Ciobanu la Editura Cartea romaneasca, 1985), care incepe astfel: «De un ecou imediat mai amplu, activitatea de critic a lui Marin Mincu pare s-o domine pe aceea de poet, dar aceasta predominanta nu justifica, ea singura, tacerea sau, mai exact, rezerva cu care i-a fost intimpinata poezia. s...t Cu toate acestea, poetul este si destul de personal, si suficient de productiv pentru a pretinde o reconsiderare critica si un alt statut inauntrul promotiei sale» si se incheie cu urmatoarea judecata de evaluare: «Prin ce a scris pina acum, Marin Mincu este unul dintre poetii importanti de azi». Nu are rost sa continui, dar cum, de la un timp, prozatorul-buldog ma musca din toate partile, in rubrica sa din revista scandaloasa, m-am intrebat, firesc, care este cauza acestor muscaturi abjecte. Negasind nici o explicatie, mi-am adus aminte de ceea ce mi-a spus Alexandru Balaci la plecarea mea in Italia, in 1974: «Ai grija ca italienii sint barbati cam scunzi si, ca sa nu ti-i faci dusmani, e bine sa stai totdeauna la oarecare distanta, sa nu se vada ca esti mai inalt ca ei!» Abia acum inteleg de ce prozatorul cel scund era obsedat vizibil in fiecare duminica de aparitia mea in redactia de la Ziua literara si imi explic, in sfirsit, de ce i-a cerut isteric lui Eugen Uricaru sa nu ma aflu acolo niciodata atunci cind soseste el. Ii era teama sa nu se bage de seama cit este de scund!“...

M. Mincu pare sa aiba probleme si cu alt coleg de redactie de la Ziua literara, Marian Draghici, care ii serveste in editia din 15 decembrie urmatoarele consideratiuni: «Am avut o discutie dramatica cu dl Marin Mincu, in redactie, despre poezia Danei Fodor s…t. Ce intelege un debutant dintr-un portret critic in care este tratat deopotriva si de «fadoare mimetica» (concedata in «impresie de mimetism»), si de «certa originalitate»? Criticul stie! Insa presedintele de cenaclu, oricit de important, e musai sa «coboare», sa-si lumineze novicele, nu sa-l incuie, confuzionat, in ceata unor judecati «negociabile», contradictorii si finalmente comice