OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

profil

In seria suplimentelor gratuite ale ziarului Ziua editate de Grupul de Presa cu acelasi nume a fost lansat de curind si primul numar al unui supliment lunar cu profil medical: Sanatatea la indemina tuturor. Manager de proiect: Cezar Ioan. Manager editorial: Florin Hurghis. Colectiv de redactie: Claudia Radu, Andreea Nedelcu, Gabriella Marton, Mihaela Halichi. 34 de pagini color, ilustrate „estival“. Spre deosebire de celelalte suplimente ale ziarului, formatul este unul mic, gen Sapte seri. In pagina 3 – un Cuvint al editorului vorbeste despre Contractul cu numarul 1 al publicatiei: „Pentru noi, cei care facem aceasta revista, provocarea a fost sa informam, intr-un tiraj de masa. [...] Vom trata pe larg principalele cauze de imbolnavire si deces, asa cum reies ele din statistici. Cei care vor pastra aceasta revista vor descoperi ca sint in posesia unui ghid complet de ingrijire a sanatatii“. Din sumar: 101 intrebari si raspunsuri pentru pacientii cu accident vascular cerebral si anturajul acestora – fragmente dintr-o lucrare in curs de aparitie a prof.dr. Constantin Popa, director general al Institutului de Boli Cadiovasculare „Prof.dr. Vlad Voiculescu“ din Bucuresti, un „flash intern“ despre boala de reflux gastro-esofagian, pagini despre plantele medicinale, un material semnat de Claudia Radu, Hepatita poate fi de-acum invinsa, un grupaj despre Cum sa ne ferim de vara si pericolele temperaturii ridicate in orase, hrana in timpul caniculei etc., pagini despre tratamentul cancerului mamar, despre psoriazis, pastele de dinti si continutul truselor medicale obligatorii.


de ici, de colo

Numarul pe lunile august-septembrie al revistei Flacara cuprinde, ca de obicei, multe lucruri interesante (plus un supliment estival gratuit), centrul de greutate cazind – tot ca de obicei – pe reportaje si interviuri. Dintre reportaje, o mentiune aparte merita cel intitulat De veghe in lanul de mangal (text: Marian Marin, foto: Octavian Tibar), o relatare cutremuratoare despre viata unui grup de romi producatori de mangal din judetul Dimbovita, iar dintre interviuri – cel acordat lui Tudor Calin Zarojanu de catre noul ministru al Educatiei si Cercetarii, Alexandru Athanasiu („In mod deliberat, n-o sa mai folosesc termenul de reforma“). Punctul de maxim interes al acestui numar il constituie insa grupajul despre „scandalul Pro Sport“, avindu-i ca protagonisti pe fostul director al amintitului cotidian, Ovidiu Ioanitoaia, recent trecut cu echipa sa la revista adversa, Gazeta Sporturilor, si pe liderul trustului de presa Ringier, Razvan Corneteanu.

Cei doi acorda cite un interviu lui Dan Tarnea, exprimindu-si pozitiile fata de ceea ce Flacara numeste „cea mai mare afacere din presa scrisa romaneasca, dar si un scandal de proportii“, apreciind ca „acum, lupta dintre cele doua cotidiene de sport se anunta chiar mai palpitanta decit cursa pentru cistigarea campionatului de fotbal“. Citam citeva fragmente din declaratiile celor doi. Ovidiu Ioanitoaia: „...varianta pe care noi n-am acceptat-o din start era ca ziarul sa intre in divizia de ziare a lui Ringier, care ar fi presupus nu o integrare, ci o subordonare fata de Corneteanu. Am considerat ca nu este normal ca Razvan Corneteanu, care conduce ziarele, sa ne conduca pe noi, socotind ca nu are atitia ani de viata citi am eu de presa. S-a depasit aceasta situatie si atunci s-a revitalizat aceasta societate care se cheama Sport Rom, in care eu eram director, ca sa zic asa, pe picior de egalitate cu domnul Corneteanu. Dar era o pozitie mai degraba falsa, pentru ca toate instrumentele pe care le aveam la dispozitie la Media Pro, insemnind publicitatea, marketing-ul, productia, difuzarea, toate au trecut in subordinea lui“; „Nu exista nici o dovada ca sistemul si oamenii lui Ringier, care au functionat la Gazeta Sporturilor timp de un an de zile, batuta, daca nu ridiculizata de Pro Sport, oamenii si sistemul lor sint superioare“; „Mie mi-e teama ca Ringier nu a stiut ce a cumparat. Sa va spun de ce. Cam la vreo 4-5 luni dupa ce s-a perfectat tranzactia, au intrat in biroul asta trei reprezentanti ai Ringier in Romania si pe dulap se aflau o gramada de trofee. Au intrebat ce-i cu ele. Le-am zis ca alea sint trofee primite de ziar sau de mine. Au fost de-a dreptul socati si, in acel moment, mi-am dat seama ca habar nu aveau ce cumparasera. Erau niste elvetieni, probabil de bun credinta, care nu aveau nici o informatie de pe piata presei romanesti“. Referitor la trustul romanesc Intact la care a trecut dupa despartirea de Ringier, Ovidiu Ioanitoaia adauga: „Antena 1 e un post redutabil, poate vor sa faca si in domeniul presei scrise ce au facut in domeniul imaginii. Ca sa fie lucrurile si mai limpezi, repet: nici un fel de discutii nu am purtat cu nimeni de la trustul Intact atita timp cit nu demisionasem, toate discutiile le-am purtat dupa data de 16 iunie, cind am demisionat“, iar despre liderul Media Pro afirma urmatoarele „Nu a existat nici o comunicare cu Adrian Sarbu si el nu are absolut nici un amestec in aceasta pozitionare a noastra. Pe de alta parte, pe linga faptul ca e prevazut in contractul de vinzare-cumparare ca Sarbu sa nu mai faca un alt ziar de sport, nici nu s-a pus aceasta problema. In plus, am avut, pe linga oferta Intact-ului, alte doua oferte importante de negociat. Daca nu am fi avut nici o alta oferta, probabil ca am fi ramas la Ringier si am fi strins din dinti. Era o piine de mincat pentru 120 de oameni. Cu foarte multi dintre ei Ringier a incercat sa negocieze si cu unii chiar a negociat. Au fost convinsi ca plec eu, pleaca Tolontan si ca le ramine lor colectivul asta de 90% si ca asa o incropesc. N-a izbutit sa intoarca nici unul dintre cei 120 de oameni, nici bodyguarzi, nici soferi, nimeni“. Iata si concluzia lui Ovidiu Ioanitoaia: „Eu nu am nici un fel de ranchiuna impotriva lui Ringier, pur si simplu nu ne-am inteles. s…t Au doar un sistem care nu se potriveste cu al meu. Nu cred ca se poate face presa asa“.

In replica, Razvan Corneteanu tine sa precizeze: „Versiunea noastra spune altceva. Ei veneau de la Media Pro, de la un sistem de salarii in lei. In general deviza Ringier fata de aceasta echipa Media Pro a fost «nu schimbam», e o echipa buna, functioneaza. Pina la urma s-a ajuns la concluzia ca, daca Ringier beneficiaza de sistemul de plati in hard currency, de ce sa nu beneficieze si ei. S-a luat un curs foarte prietenos, asa, de prin octombrie anul trecut, cind s-a facut ultima actualizare, curs care ii ajuta foarte mult, in sensul ca erau mai multi dolari. Asta a fost a doua cedare a Ringier. N-au trecut nici doua saptamini si, la a doua vizita a managerilor elvetieni, s-a pus problema ca vor si o crestere in dolari. S-a ajuns la a treia concesie consecutiva din partea Ringier, in care s-a agreat o crestere de peste 5% real, la valoarea dolarului. Si apoi, la vizita managerilor elvetieni din martie, s-a ridicat in mod ridicol problema: ce facem cu salariile in 2004? Cred ca 99% din managerii care fac afaceri in Romania ar fi explodat. Elvetienii au spus doar atit: «Hai sa discutam despre salariile din 2004 cind se discuta toate aceste lucruri in Ringier, adica in toamna». Elvetienii i-au tinut pe oamenii lui Ioanitoaia in puf, pe buricele degetelor“; „Puternic nu e cel care insista pe o prostie, ci cel care recunoaste ca e o greseala. s…t Nu cred ca aceasta trista experienta va influenta negativ politica de achizitii a Ringier. Probabil insa ca ii va face mai atenti, mai precauti in ceea ce priveste legalul. Din chestiile astea inveti, a fost o palma si pentru noi“. Despre vinzarile Pro Sport dupa plecarea echipei Ioanitoaia, Razvan Cornateanu opineaza ca „Au crescut, pentru ca am avut niste niste subiecte foarte bune, si parerea mea este ca in ultimele zile vinzarile au crescut. Au fost unii care au spus ca nu va mai aparea dupa 1 iulie, uite ca a aparut. E prima lor mare deceptie. A doua: ca se vor prabusi vinzarile. Uite ca nu s-au prabusit. Cei care si-au facut planuri de genul asta, ca in trei luni nu stiu ce se va intimpla, sint poeti. Eu nu voi dezarma asa usor“...

Numarul 5-6/2003 al revistei craiovene de cultura Mozaicul publica pe post de editorial un nou si amplu fragment in avanpremiera despre Muntenia din studiul lui Adrian Marino Libertate si cenzura in Romania – inceputuri (II). Pornind de la o atenta examinare a ideii de libertate in presa occidentala care circula, in secolul al XVII-lea, in Tarile Romane, reputatul comparatist se opreste si asupra primului volum de versuri tiparit la noi: Poesii noo de Ioan Cantacuzino. Faptul ii prilejuieste un excurs polemic la adresa Istoriei... lui G. Calinescu, in care respectivul volum abia este mentionat. Polemica – avind radacini mai vechi – este una de fond: „Este foarte probabil s…t ca G. Calinescu, in editia a II-a a Istoriei literaturii romane, care retine aceasta descoperire, sa aiba dreptate cind declara ca Poesii noo sint slabe. Dar, in acest caz, valoarea istorica a initiativei poetului este mult, mult mai importanta decit calitatea versurilor sale, expediate de sus si intr-o simpla enumerare de poeti minori de epoca. O istorie literara care nu subliniaza aparitia primului volum romanesc de versuri tiparit este doar o pseudo «istorie literara». Oricite alte calitati ar avea (stil, portretistica etc.). Daca intr-o istorie literara nu aflam care este prima autobiografie romaneasca, primul jurnal intim romanesc, primul roman romanesc etc., aceasta «istorie» este, orice s-ar spune, insuficienta, chiar slaba din acest punct de vedere. Mai exact, neadecvata obiectului sau real, deoarece literatura este si un fenomen si un produs istoric, conditionat istoric, avind si un continut istoric“. Asteptam cu mult interes aparitia intregului studiu.
Din sumar mai semnalam grupajul Literatura sub totalitarisme, cu eseuri de Gabriel Cosoveanu (Literatul ca difident), Ion Militaru (Arta si ideologie), Horia Dulvac (Comunismul sub literaturi, Aurelian Zisu (Virgil Ierunca si existentialismul sartrian) si Paul Aretzu (Literatura sub dictaturi) – texte serioase. Mai curind naive sint, in schimb, comentariile „la tema“ din pagina 15, semnate de – presupunem – foarte tinerii Lidia Draghici si Madalin Radu. Unele cronici literare sint – apoi – cam excesive: este cazul celui al Sorinei Sorescu despre Aisbergul poeziei moderne de Gheorghe Craciun, iar cele doua pagini de revista dedicate „hermeneuticii“ lui Paolo Coelho sint, totusi, prea mult. Pe ansamblu insa, noul numar al Mozaicului se dovedeste demn de interes.

Numarul 5 al revistei pitestene Cafeneaua literara se straduieste sa infirme opiniile rezervate pe care le-am exprimat la „Revista presei“ cu ocazia lansarii ei. De pilda – in cadrul anchetei despre Generatia ‘80 la maturitate incep sa raspunda si nume serioase, cum ar fi Liviu Antonesei si Dumitru Chioaru, iar dintre textele publicate, unele sint notabile. In pagina 18, dr. Puiu Stoiculescu publica un text despre Ultimele zile ale pictorului Alin Gheorghiu – un jurnal tulburator, de medic si prieten, care transcrie fidel agonia artistului. Reproducem citeva fragmente: „2. X. 2001. Acum patru zile, pe 29 septembrie, Alin a implinit 72 de ani. s…t Este foarte serios bolnav si, cu toate acestea, lucreaza cu tenacitate, in conditii de un ascetism rarisim. Are diabet: mi-a spus ca nu poate sa manince trei boabe de strugure, pentru ca imediat ii creste glicemia. M-a rugat sa-l examinez. M-am ingrozit de ce am gasit. Are o arteroscleroza generalizata cu arteriopatie obstructiva la ambele membre inferioare, cu anevrism aortic abdominal de marimea unui cap de fat, cu scleroza valvei mitrale. In plus, prostata, reumatismul... Mi-e tare teama pentru viitorul lui“; „4. XII. 2001. Situatia lui Alin este foarte grava. Desi piciorul amputat s-a vindecat, a reaparut un blocaj vezical pentru care a trebuit sa fie sondat din nou, scaune diareice (le are de mai multe luni, dar n-a suflat un cuvint), e mereu sub perfuzii si are tulburari de comportament. A scazut in greutate peste douazeci de kilograme. Diareea pare sa fie datorata sclerozarii arterelor tubului digestiv. In cazul acesta, ce e de facut? Celalalt picior are si el arterele sclerozate. A inceput sa aiba si tulburari de comportament. Eu am spus de la inceput ca situatia e grava“; „11. XII. 2001. Alin ma paraseste. A intrat in coma. I s-a mai gasit si un cancer abdominal si hepatic. Am fost cel mai mare si mai bun prieten al lui (cel putin asa a spus el la toata lumea), i-am fost confident, mi-a spus toate secretele lui, mi-a marturisit toate gindurile lui intime“...