Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2000   |   Iulie   |   Numarul 22   |   PROZA. Ingrid BACHER, Sa stapinesti umbra pasarii

PROZA. Ingrid BACHER, Sa stapinesti umbra pasarii

Autor: Sanda Ion | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Ingrid BACHER
Sa stapinesti umbra pasarii
Traducere de Andrei Zanca, Editura Paralela 45, Colectia „Meridian German“, Pitesti, 1999, 93 p., 26000 lei.


Prin recent lansata colectie „Meridian German“, Editura Paralela 45 aduce in atentia cititorilor citeva nume ale literaturii germane contemporane. Din pacate, in ce priveste acest volum, munca de redactare este incompleta. Prin urmare, ramine o taina in ce an au fost scrise/publicate cele doua povestiri de Ingrid Bacher, aparute sub titlul Sa stapinesti umbra pasarii.
Prima povestire, Auditorii lui Schliemann, este scrisa la persoana intii din perspectiva unui barbat de 50 de ani. Dar feministele pot fi linistite, caci in ciuda faptului ca se supune unei conventii literare falocrate, Ingrid Bacher pare a fi perfect edificata asupra propriei identitati, fie ca si-a dizolvat sau nu feminitatea in camera ascunsa.

Textul se constituie din alternarea abila a vocii lui S..., care invata limba rusa, cu observatiile sau reflectiile auditorului batrin, ale carui prezenta si atentie par a fi imperios necesare lui S... In ciuda ignorantei lui in ceea ce priveste limba rusa, si cu interventiile tinerei Martha care il iubeste pe S... Se stabileste astfel o retorica a incomunicabilului – fiecare din cele trei personaje ale povestirii traieste inchis in carapacea opaca a propriei individualitati, indiferent la exterior. Martha, a carei prezenta fizica trece aproape neobservata, se insinueaza in orizontul batrinului doar pentru ca ii aminteste prin povestea ei de Ester, iar pentru S... incepe sa existe numai cind destinele lor par a avea ceva comun: moartea.
Foarte interesanta este relatia realitate-fictiune pe care o instituie obiectul de studiu pentru limba franceza si apoi rusa a lui S...: Aventurile lui Telemah de Fénelon. Asemeni lui Pierre Menard, autorul lui Quijote al lui Borges, S... isi asuma intru totul textul lui Fénelon: „Repeta textul atit de mult, pina ce a devenit pe de-a intregul al lui. Da, e ca si cum ar vorbi de la sine...“ Dar daca eruditul Pierre Menard il asimileaza pe Cervantes, autorul lui Quijote, in cazul de fata asistam la o identificare a lui S... cu Telemah, a fictiunii cu realitatea, si aici intervine sensul alegoric – fiul care reface drumul tatalui etc.

Chiar metafora aleasa din paginile acestei povestiri ca titlu, Sa stapinesti umbra pasarii, desemneaza telul inalt al lui S..., acela de a descoperi ruinele Troiei, fapt ce ar echivala cu o reinstituire a eroicului.
In acelasi stil simplu, liniar, rigid chiar, dar cu o foarte mare putere de sugestie este scrisa si cea de-a doua povestire, Assisi pustiu. Estetul si profesorul universitar Felix Mirnau revine in localitatea Assisi insotit de patru studenti pentru a studia picturile lui Giotto. Dar gaseste locul transformat de sosirea unei multimi de curiosi atrase de zvonul disparitiei osemintelor Sfintului Francisc – prilej pentru desfasurarea unei procesiuni a flagelatilor si pentru dezlantuirea unei violente si agresivitati generale, reale sau halucinatorii (?!?).
Volumul se incheie cu dialogul dintre Andrei Zanca, traducatorul si coordonatorul Colectiei „Meridian German“, si autoare, dialog intitulat, in acelasi stil pretios care a descumpanit-o evident pe cea intervievata, Cunoastere si claritate. Pe linga problemele existentialiste (vina patimasa, existenta unei predestinari, notiunea de libertate), care-l preocupa pe traducator, aflam ca Ingrid Bacher a facut parte din celebrul Grup 47 si ca in ’95/’96 a fost presedinta Pen-Clubului vest-german.

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Fără epic (II)
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai recente comentarii
@Mihnea Moroianu: nu facem sondaje
@Ovidiu Simonca (Propunere "electorala")
CAPITALA şi SCULPTURA CAPITALĂ
Normalizare
Un om inteligent, sensibil fata de oameni, sensibil la argumente
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire