OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Paul AUSTER
Leviatan
Editura Paralela 45, Pitesti-Bucuresti-Brasov-Cluj-Napoca, 2003, 356 p., f.p.


Scriitor american, Paul Auster este prezent din nou in spatiul literar romanesc (dupa Tombuctu, Editura Polirom) cu traducerea romanului Leviatan. Eseist, romancier, poet si scenarist, autorul propune o carte biografica, la prima vedere, idelogic-politica, la o a doua, in orice caz, o capodopera artizanala.
Stilul lui Auster isi are amprenta specifica anglo-americanilor, claritatea nararii, gradarea subiectului, construit cu mare acuratete, dar care ascunde un nivel subtil, generator de idei problematizante. Tocmai de aceea, in Leviatan, descrierea ultimei parti a vietii unui scriitor ratat, cu accese nevrotice, nu poate constitui autentica miza a romanului. Conflictul ideologic cu tenta politica, nascut ca o replica la istoria simbolica a Americii, pare a fi tema predilecta a acestui autor atit de subtil.

Povestea urmareste doua tipuri de dezvaluiri: in primul rind, destinul straniu al lui Benjamin Sachs, jurnalist si cronicar literar, individualist si razvratit, iar, in al doilea rind, implicatiile de ordin moral, filozofic si religios evidentiate pe marginea relatarii vietii lui de vocea naratoriala, confesiva: „Nu pot vorbi decit despre lucruri pe care le stiu – lucruri pe care le-am vazut cu ochii mei si le-am auzit cu urechile mele“, „nu ma pot baza pe nimic altceva decit pe propriile mele amintiri“.
Despre cit de autentica este aceasta voce se poate, de asemenea, discuta. Cartea are o structura polara manifesta la toate nivelurile: credibil, incredibil; pozitiv, negativ; adevarat, fals. Se urmareste constant acelasi tipar – expunerea evenimentiala, descriptiva, apoi negarea auctoriala a impresiei rezultate printr-o teorie a neputintei si a imprevizibilului (fapt care amina nararea, creind suspansul).

Apoi, in multiplele tipuri de discursuri prezente (colaj de voci: Peter, Maria, Fanny, Sachs), apare aceeasi tonalitate, acelasi ritm. Fapt intr-adevar productiv, care asigura coeziunea textului. Totusi, avind in vedere ambitia de document, de proba juridica a cartii, verosimilitatea are de suferit. Acum se produce sciziunea intre literar si nonliterar, este pusa in discutie posibilitatea ca documentul sa devina fictiune, subiectul sa fie de fapt inventat, iar povestea lui Sachs sa fie pe deplin modificata de un prieten narator care vrea sa-i salveze reputatia.
„Povestea pe care vreau s-o spun e destul de complicata si, daca nu reusesc s-o termin inainte ca tipii sa vina cu un raspuns, tot ce mi-am pus in gind sa scriu n-o sa mai faca nici doi bani. O data secretul iesit la iveala, o sa se spuna tot felul de minciuni, prin ziare si reviste o sa circule rastalmaciri oribile si in doar citeva zile reputatia unui om va fi calcata in picioare. s…t Daca misterul va ramine mister, pur si simplu ma voi rezuma la ceea ce scriu acum si nimeni nu va face nici o legatua cu el.“

Asadar, de aproape un an de zile, in toate colturile Americii, sint distruse, pe rind, zeci de Statui ale Libertatii. Simbol al filozofiei de viata americane, intrupare a visului de libertate, statuia in sine era considerata chiar un idol, obiect de cult si, totodata, fundament al unei doctrine. „Trezeste-te, America!“ statea scris la locul exploziei. Indemn care a reusit sa-si gaseasca multi adepti printre cei razvratiti si inadaptati. In aceste conditii, Benjamin Sachs are mai multe sanse sa imprime in mintile celorlalti propria conceptie despre o America libera-in-lanturi si auto-devoratoare decit inainte, prin articolele sale declamatorii. Este vorba de o viziune nesupusa nici unui sistem, nici unei secte, dar avind cite ceva din amindoua. Ea raspunde asteptarilor americanului care tinjeste dupa libertatea sociala si materiala, insa este si un strigat de disperare si de atentionare in privinta primejdiei ce pindeste marele continent.

Acesta pare a fi mesajul insidios al romanului, semnal transmis prin intermediul scriiturii de un autor pasionat de istorie si cultura. Obsesia identitara a americanului in situatiile de criza este redata de destinul acestui „erou necunoscut“ – Benjamin Sachs, Duhul Libertatii care ajunge, in final, sa sara singur in aer. Pentru el, Leviatan (sensul vietii) nu mai este nici statul (ca la Hobbes), nici doctrina, nici cultul religios, ci este el insusi. In cautarea sa exasperata de sine, ajunge in cele din urma sa nu mai stie cine este. Nu mai exista decit o singura solutie: sinuciderea.
Carte problematizanta, aparent neterminata, romanul lui Paul Auster are un miez exploziv, ascuns sub aparenta unei biografii sau a unui portret psihologic. Imbinarea cu planul filozofic-politic este insa insesizabila la nivelul scriiturii, ceea ce da impresia unei opere inchise in sine, intens autoreflexive.