OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Pentru prima data dupa 15 ani, partidul fondat de Ion Iliescu isi schimba garda. Congresul PSD, pregatit in detaliu de liderii vechi ai partidului, inclusiv prin negocieri ascunse, care sa multumeasca orgoliile si pretentiile celor doua tabere, a fost dat peste cap de jocuri de culise puse in scena cu abilitate de noii veniti. Schimbarea nu s-a produs pe cale naturala, ca in PD, unde Traian Basescu a cistigat in 2001 puterea pe baza unei platforme politice prin vot deschis in fata lui Petre Roman, ci printr-o lovitura sub centura. Candidatii la functiile de conducere din PSD nu au venit in fata Congresului cu programe politice sau proiecte de reformare, ci cu discursuri emotionale, demagogice, patetice. Social-democratia desueta, reinventata de Adrian Nastase pentru a schimba eticheta de partid corupt, lipita de PDSR, nu a fost adusa in discutie la ultimul Congres al PSD. Clarificarile doctrinare si ideologice necesare unui partid considerat, inca, in articolele presei internationale, ca fiind unul neo-comunist sint lipsite de interes pentru membrii PSD.

Pentru ei conteaza in primul rind repozitionarea in sondajele de opinie si spalarea imaginii prin ascunderea gunoiului sub pres. Reprezentantii de frunte ai partidului se tem sa analizeze in profunzime cauzele pierderii alegerilor de la sfirsitul anului 2004 si sa raspunda la intrebarea de ce, din nou, PSD este perceput drept un partid corupt. Esecul lui Ion Iliescu la Congresul PSD pare sa amine lamurirea lucrurilor si sa puna partidul intr-o nemeritata ipostaza reformatoare.

Aripa cistigatoare nu este, insa, citusi de putin reformatoare. Acest grup format din liderii clujeni, Mircea Geoana, Mihai Tanasescu, Adrian Nastase si alti lupi tineri promovati de fostul premier a avut la dispozitie ultimii patru ani pentru a transforma PSD intr-un partid social-democrat modern. Reforma nu s-a produs, iar Adrian Nastase a condus despotic PSD, inclusiv prin incalcarea statutului, care pentru orice partid defineste legile interne ale acestuia. Autodizolvarea Delegatiei Permanente a PSD inainte de campania electorala si inlocuirea acestui organism de conducere cu o echipa improvizata, dar supusa fostului presedinte al partidului, Adrian Nastase, a fost un act nestatutar, care sugera inclusiv incapacitatea reformarii partidului. Nici oamenii care l-au sustinut fatis pe Ion Iliescu (Miron Mitrea, Dan Ioan Popescu, Viorel Hrebenciuc, Nicolae Vacaroiu etc.) nu au mai multa apetenta pentru schimbari democratice. Uzati de perioada lunga in care s-au aflat la virful partidului si expusi din cauza combinatiilor de afaceri din ultimii zece ani, acestia aveau nevoie de protectia lui Ion Iliescu. In aceasta varianta PSD ar fi fost mult mai vulnerabil. Dar Ion Iliescu nu a pierdut alegerile doar din pricina acestor potentiale vulnerabilitati, a scaparii „dau cuvintul tovarasului Nastase“ sau fiindca n-ar fi avut un plan de innoire a PSD.

Ion Iliescu a pierdut pentru ca nu mai avea resurse de putere: si-a incheiat mandatele prezidentiale la care avea dreptul si era putin probabil ca intr-o viitoare legislatura sa poata deveni premier. Cu alte cuvinte, Ion Iliescu a devenit nefolositor grupurilor de interese din interiorul si din afara partidului. In acelasi timp, popularitatea sa a scazut in sondaje mai mult ca oricind, situindu-se chiar sub cota lui Adrian Nastase. Cercetarile sociologice date publicitatii de la inceputul acestui an au pregatit intrucitva rasturnarea din PSD: Mircea Geoana a reusit sa stringa in aceasta perioada un procent dublu de simpatizanti fata de Ion Iliescu (circa 45 la suta Geoana, aproximativ 22 la suta Iliescu). Calculele facute de lobby-istii „reformatorilor“, care au reusit in noaptea de dinaintea Congresului sa schimbe aranjamentele si negocierile stabilite anterior, vizau, in plus, si posibilitatea unor aliante care sa aduca PSD la guvernare cit mai repede, eventual in perioada acestei legislaturi. Cu Ion Iliescu la conducerea partidului acest lucru era imposibil.

In schimb, Mircea Geoana poate juca rolul democratului imbracat in haina occidentala, cu abilitati de negociator. Planul mai vechi al fostului premier de a face o alianta cu liberalii, incercat pentru o scurta perioada printr-un protocol semnat de Adrian Nastase si Valeriu Stoica in 2001, ar putea fi resuscitat, chiar daca, pe termen scurt, nu are sorti de izbinda. Congresul PSD nu a avut ca scop reformarea sau curatarea partidului, ci plasarea sa pe trambulina. Destui exponenti ai aripii „reformatoare“ provin din structurile centrale sau locale ale UTC sau PCR si sint oameni cu venituri mari, provenite din afacerile lor sau ale familiilor, multe dintre ele cu antecedente la limita legalitatii. In spatele lor fac joc de glezna grupuri de interese puternice sau chiar clanuri mafiote cu care fosta guvernare s-a aflat in legaturi de amicitie si care mizeaza inca pe acest partid care are sanse sa revina la guvernare.