Anul trecut, Editura Casa Cartii de Stiinta a publicat la Cluj Panorama criticii literare romanesti. Dictionar ilustrat 1950-2000, lucrare alcatuita de criticul si istoricul literar clujean Irina Petras. Masivul volum (peste 650 de pagini) cuprinde un numar imens de critici si istorici literari, teoreticieni, eseisti, esteticieni care si-au desfasurat activitatea in acest interval de timp, nu doar critici in sensul strict al cuvintului (in Argumentul introductiv, autoarea marturiseste ca a prescurtat titlul lucrarii pentru ca acesta „sa nu devina obositor de lung“). In functie de importanta acordata si de documentatia disponibila, numele retinute sint prezentate printr-o fisa ce cuprinde, pe linga date biografice minimale, titlurile lucrarilor publicate, referinte critice si unul sau doua extrase din texte personale considerate reprezentative. Fara asemenea detalii, apar sumedenie de autori, probabil cercetatori sau profesori, care si-au publicat cindva tezele de doctorat sau alte lucrari didactice. Dictionarul propriu-zis este precedat de o sectiune introductiva intitulata Repere, continind prezentari ale celor mai semnificativi critici romani de la inceputurile disciplinei si pina in 1950. Au fost, de asemenea, retinute si o serie de nume tinere „de viitor“, fara volume publicate pina la data aparitiei lucrarii de fata, iar in cazul autorilor care sint considerati in primul rind poeti, prozatori sau/si dramaturgi a fost mentionata aceasta calitate „principala“, fiind inserate doar titlurile justificind includerea lor intr-o panorama a criticii.
Discutabil e faptul ca sint „bonificati“ cu fragmente personale critici de mai mica anvergura (sau inca insuficient reliefati), in vreme ce nume cu greutate sensibil mai mare nu beneficiaza de asa ceva. Sa mai spunem ca indicele de subiectivitate al autoarei – asumat de la bun inceput – implica, adesea, si un parti-pris regional, „ardelenist“. In Argument, Irina Petras recunoaste, cu modestie, „limitele“ acestei extrem de ambitioase intreprinderi: „Am stiut de la bun inceput ca lucrarea nu va putea fi exhaustiva (fie si numai fiindca informatia la indemina e, la noi, mereu «partiala») si ca nu va fi pe placul tuturor (lucru cu totul firesc). [...] De cite ori datele sint foarte sumare inseamna ca bibliotecile clujene nu mi-au putut furniza mai multe“. Oricum, un asemenea instrument de lucru deosebit de util pentru elevi, studenti, profesori si alti specialisti in domeniu constituie o premiera in cultura romana, meritind nu numai o „expertiza“ minutioasa, ci si o pretuire pe masura. Cu atit mai mult cu cit „panorama“ ofera, pe linga o baza de date impresionanta, o istorie si o „antologie“ a criticii romanesti postbelice, in care „pe nesimtite, «s-au ales» subiectele obsedante ale perioadei“.

