OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Bora CˇosiCˇ Croatia
S-a nascut in 1932, la Zagreb. A crescut la Belgrad si a absovit Filozofia la Universitatea Belgrad. intre anii 1950 si 1960 a colaborat la diferite reviste literare (Mladka kultura, Delo, Knjizˇevnost, Knjiizˇevne novine, Revija Danas). Mai tirziu, a lucrat la departamentul de dramaturgie al firmei de productie Avala Film din Belgrad. Pentru romanul sau Die Rolle meiner Familie in der Weltrevolution (Rolul familiei mele in revolutia mondiala), Cˇosicˇ a primit premiul criticii din partea renumitului hebdomadar NIN (Nedelje Informativne Novine). in 1992, Cˇosicˇ paraseste Serbia in semn de protest fata de regimul Milosˇevicˇ, stabilindu-se mai intii la Rovinj (Croatia), iar apoi la Berlin. Orasului Belgrad, in care a crescut, nu-i mai poate pronunta numele. Pe vremea razboaielor din Iugoslavia, ea il numea „orasul din care este condus razboiul“. in 2002 a fost distins cu Premiul Cartii pentru intelegere Europeana, acordat la Tirgul de carte din Leipzig.


Vals

Toata ziua pipai podeaua
caut gaura de sub masa
in care s-a scurs viata prietenului meu
omiecincisute de kilometri spre sud
chiar daca el se cam rusina
moartea o mica bestie
tot l-a atras la ea in bordel
degeaba curge spre mine caldut
un Johann Strauß
din izvorul meu electronic
acolo jos nu se cinta valsuri
un secol intreg am trait fara poezie
doamne ce indeminatic am devenit
de cind mortii se plimba prin camera mea

Inger Christensen
Danemarca
S-a nascut in 1935, la Veije, pe coasta de est a Iutlandei, in Danemarca. A predat o perioada la o universitate de arta. Din 1962 traieste ca scriitoare liber-profesionista la Copenhaga. A publicat doua romane, numeroase povestiri si piese radiofonice, o piesa de teatru, un libret de opera si eseuri, dar mai ales poezii. Este considerata ca fiind una dintre cele mai de seama autoare lirice europene in viata. in 1996, Inger Christensen este distinsa cu Premiul pentru poezie europeana al orasului Münster si cu Premiul de Stat al Austriei pentru literatura europeana. Din 1978 este membra a Academiei Daneze de Arte.


Alfabet (4) sexista porumbeit

exista porumbei; pierduti in visare, papusi;
exista pacatosi; porumbeii, porumbeii;
picla, dioxina si zile; zilele
si ele exista; zilele, pacatul de moarte; si poeziile
exista; poeziile, zilele, pacatul de moarte.

Urs Allemann
Elvetia

S-a nascut la Zürich in 1948 si a studiat germanistica, sociologie si psihologie la Marburg si Hanovra. intre anii 1975-1976 a fost redactor al revistei Theater heute, iar intre 1982-1985 a lucrat ca redactor la Editura medicala S. Karger din Basel. Din 1986 este redactorul rubricii literare la cotidianul Basler Zeitung. in 1991 a fost distins cu premiul landului Karintia in cadrul concursului „Ingeborg Bachmann“.



ho &tu

hopa prins sa se dea tupa
hopa da sa prinda tupa

hopa dat lui tupa prins
tupa prins in dar de hopa

tupa are hopa vai am hopa tupa
nu-i de dat ce n-a fost prins

Caius Dobrescu
Romania
s-a nascut in 1966,
a studiat la Bucuresti anglistica
si romanistica si traieste
in prezent la Brasov, unde
este profesor la Universitate si scriitor.
A debutat, alaturi de Andrei Bodiu, Simona Popescu si Marius Oprea,
la inceputul anilor ’80,
in volumul colectiv Pauza de respiratie.
Ulterior a publicat volumele
de poezie Efebia (1994), Spalindu-mi
ciorapii (1994) si Deadeva (1998).
De asemenea, a mai publicat
eseuri si studii, precum
si romanele Balamuc
sau pionierii spatiului (1995)
si Teza de doctorat (2007).
in limba germana i-a aparut
volumul Ode an die freie
Unternehmung (Oda intreprinderii
libere, 2006), precum
si o selectie de poezii in Schreibheft/ Nr. 62 si in antologia Ich ist ein anderer ist bang. Poesie aus Rumänien (Eu este un altul este infricosator. Poezie din Romania, Bremerhaven, 2000).


Cugetari

Ghiveta mie
nfundata. 100%. Dästa am scris
poezia ‘Dau pompe’ cu timp in urma.

Totui plin d mister. Azi dimineata
ma spalam p dinti in cadade
baie si dödata
am avusstari intrauterine.

Si miam dasseama ca d fapt
departe dä fi nesimtiti, noi ne
gindim destul d des la kestiilästea, a fos
tinainte d nastere, ce urmeaza
dupa ö sa murim. Absolut toti.
Si oründe.


Bodo Hell
Austria
s-a nascut in 1943, la Salzburg. A studiat orga la Mozarteum, in Salzburg, iar la Viena film si televiziune, filozofie, germanistica si istorie. Bodo Hell traieste la Viena si la Dachstein/Steiermark. A colaborat, printre altii, cu Friedericke Mayröcker, Ernst Jandl, Liesl Ujvary si Hil de Gard. Creatia sa a fost distinsa cu mai multe premii, printre care Literaturpreis der Stadt Wien, Premiul „Erich Fried“ si Rauriser Literaturpreis.


A whiter shade of pale
(dupa Procul Harum, Keith Reid, Gary Brooker)

Pe ritmul tau dansam fierbinte,
citindu-te, ne infoiem in pene,
in ranita-i rumoare de cuvinte
iar publicul se-nghesuie si geme.

in sala este chiot si vaier zgomotos
incit tavanul se inalta din grumaz,
de sete ne-am uscat pina la os
si tre’ sa bem o bluza imbibata-n iaz

asa se face dar, si alta nu se poate,
ca morarasul cerne-n nori de alb faina,
straluce fata ta cea pala pin’ azi-noapte
mai luminoasa chiar decit lumina.

Oswald Egger
Austria
s-a nascut la 7 martie 1963, in localitatea Lana (Tirolul de sud). intre anii 1983-1987, functioneaza ca presedinte al „Asociatiei soarecilor de biblioteca“ din Lana, apoi se dedica studiilor literare la Viena, pe care le incheie in 1993 cu o lucrare de hermeneutica poetica. in 1999 se retrage, dupa o perioada de zece ani, de la revista bibliofila Der Prokurist, pe care tot el o fondase, pentru a se putea consacra in masura sporita creatiei literare. Pina in prezent continua sa fie coorganizator al Zilelor culturii in Lana si ingrijitor al colectiei de volume „edition per procura“, in care sint publicati numerosi autori din lirica internationala. Opera sa a fost distinsa, intre altele, cu premiile „Clemens Brentano“ si „Peter Huchel“. in prezent, Oswald Egger traieste la Hombroich.

***

Mai surd nici
ca puteam sa bat
la usa, norocul meu
era legat la mal.

Ca boul Domnului
trec prin
lucerna
retezata.

De ce mi-e sfisiata
gluga?
A tras ea barca
din apa?

De-ndata
ce n-am putut privi
prin sita
am fost orb.

Michael Donhauser
Austria
s-a nascut in 1956, la Vaduz (Lichtenstein) si traieste, de la mijlocul anilor ’80, ca scriitor liber-profesionist in Viena. A studiat germanistica
si romanistica. in 1986 ii apare primul volum, Der Holunder (Socul), o culegere de poeme in proza. intre timp, a publicat numeroase titluri, printre care o culegere de tristihuri, Das neue Leben (Viata noua, 1994), romanul Livia oder die Reise (Livia sau calatoria, 1996), precum si alte volume de versuri. S-a remarcat si ca traducator in germana al lui Arthur Rimbaud. Opera sa a fost incununata, printre altele, cu premiul de poezie „Ernst Jandl“ si premiul „Christian Wagner“.

***

ingheata si amuteste, praf se face ce
mai
este, ce-a ramas s-a dus in ceata,
numai vintul,
tot noi sintem, cei ce mergem pe carare
prin
verdeata spre cimpia nesfirsita unde din
vechimi
ne-asteapta preschimbata-o-mbratisare

Nora Iuga
Romania


Nascuta la Bucuresti, a studiat germanistica, lucrind apoi, rind pe rind, ca profesoara de limba germana, ca bibliotecara si redactor la o revista de cultura in limba germana din Romania. Din 1986 traieste la Bucuresti, fiind scriitoare si traducatoare liber-profesionista. A publicat volumele de poezie Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980), Inima ca un pumn de boxeur (1983), Piata cerului (1986), Cintece (1989), Dactilografa de noapte (1996), Capricii periculoase (1998), Spitalul manechinelor (1998), Autobuzul cu cocosati (2002), Fetita cu o mie de riduri (2006), precum si volumele de proza Sapunul lui Leopold Bloom (1993), Sexagenara si tinarul (1997), Fasanenstraße 23 (2001), Lebada cu doua intrari (2004). in limba germana au fost traduse in 2003 volumul de poezie Der Autobus mit den Buckligen, iar in 2007 – Gefährliche Launen. in acest an, a fost distinsa cu Premiul „Friedrich Gundolf“ al Academiei Germane pentru Limba si Poezie.



cu ce citim poezia

cu sensibilitatea nu
cu inteligenta nici atit
cu bunul-gust ai spus si te-ai micsorat
poezia se citeste cu ce se scrie:
fata nevazuta a lunii

Herta Müller
Germania
s-a nascut in 1953 la Nitzkydorf, in Banat. A lucrat, dupa absolvirea studiilor de filologie romana si germana, mai intii ca traducatoare intr-o fabrica de echipamente industriale. Dar la scurt timp a fost concediata, din cauza ca a refuzat sa colaboreze cu Securitatea. Prima ei carte, Niederungen (Sesuri), definitivata in 1978, nu a fost acceptata spre publicare. Abia in 1982, aceasta a vazut lumina tiparului intr-o forma cenzurata. Versiunea originala avea sa apara in Germania in 1984. Amenintarea din partea Securitatii continua, obligind-o pe Herta Müller sa emigreze in 1987 in RFG. Mai multe invitatii de a preda la diverse universitati o poarta spre Anglia, Statele Unite si Elvetia. Temele recurente in poezia si proza autoarei sint: despartirea, emigrarea, parasirea unui loc fara a ajunge la vreo destinatie. Opera sa a fost distinsa cu numeroase premii, printre care: premiul „Franz Kafka“, European Literary Prize Aristeion, International IMPAC Dublin Literary Award, Premiul pentru literatura al Fundatiei Konrad-Adenauer sau Berliner Literaturpreis. in prezent, Herta Müller traieste si creeaza la Berlin.

Mirela Ivanova
Bulgaria
s-a nascut la 11 mai 1962 la Sofia. A studiat filologie bulgara la Universitatea din Plovdiv. Ivanova este cofondatoare si membra a cabaretului de poezie „Vineri, 13“, difuzat, printre altele, si pe televiziunea nationala bulgara. De-a lungul anilor, a scris rubrici literare pentru diverse cotidiane, a publicat poezii, povestiri, scenarii, articole de critica literara, precum si traduceri din literatura germana. A fost distinsa cu Premiul National pentru Literatura Bulgara in 2003, iar in 2002 i s-a acordat la München Premiul pentru poezia din Europa de Est si Sud-Est „Hermann Lenz“. Poemele ei au fost traduse in engleza, germana, spaniola, ceha, maghiara, turca, sirba si persana. Mirela Ivanovna traieste in orasul sau natal, unde este custode la Muzeul „Ivan Vazov“. De asemenea, modereaza o rubrica proprie la postul de radio Deutsche Welle.
Zboara e-mailurile de dragoste, apoi inceteaza

Sarut fiecare cuvint,
pe rind aripile cuvintelor,
pe rind sufletele cuvintelor,
virgulele, punctele, fiorul
si pasiunea, iar la capat
numele tau.

Apas apoi pe tasta Delete si fac sa dis-
para
fiecare cuvint, aripile cuvintelor
si sufletele cuvintelor, virgulele,
punctele, fiorul si pasiunea,
iar la capat numele tau.
Sterg ameteala,
balansul de la nu la da,
pierderea echilibrului
prabusirea unuia in celalalt.
Sterg orasele si trenurile
si imbratisarile din acea vara,
sterg uitarea de sine, ploile si
camerele,
si pe tine, framintat si confuz,
despuiat si alb
in mijlocul camerelor, cu cele trei
casnicii
si cele doua Germanii, te sterg.
Dragul meu plin de-ntelesuri, fragil si
fara de pret
ca un pergament de dinainte de
Hristos, inca nedescifrat,
Te sterg cu herpesurile din acea
toamna zbuciumata,
cu aer transpirat de gripa, batai de
inima,
gemete, alunecari, vise si iara, si de la
capat.
Te sterg odata cu aspirinele,
picaturile,
ceaiul de musetel, balsamul de
eucalipt,
pe care il intind incet si-ndelung
pe trupul tau incet si lung.
Te sterg odata cu ciudateniile tale
copilaresti,
cu vanitatea, cu buzele tale imbunate,
bratele infometate,
degetele – foc si cenusa.
Te sterg, cum tinjeai dupa o supa,
ori cufundat intr-o carte, framintat si
confuz,
plin de-ntelesuri, frumos
si iubit, te sterg
si astfel ma sterg si pe mine,
sterg iubirea,
fiindca nu o meritam.

Ryszard Krynicki
Polonia
s-a nascut in 1943 la St. Valentin (lagarul de la Wimberg), in Austria, unde parintii lui fusesera condamnati la munca silnica. Dupa absolvirea studiilor de polonistica la Universitatea „Adam Mickiewiecz“ din Poznan, a lucrat ca bibliotecar si apoi ca redactor la revista Student, de unde a fost obligat sa se retraga din cauza implicarii sale in miscarea pentru drepturile civice. Krynicki este unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai asa-numitului „nou val“, care, in anii ’60, s-a constituit in grup de opozitie fata de dictatura comunista. Activitatea sa in cadrul acestui grup precum si a miscarii democratice a atras dupa sine, la sfarsitul anilor ’70, interdictia de a fi publicat pentru o perioada de mai multi ani. Poetul a tradus din limba germana numerosi autori, printre care Nelly Sachs, Paul Celan, Bertold Brecht si Reiner Kunze, fiind distins cu mai multe premii, cel mai recent fiind premiul „Friedrich Gundolf“ pentru promovarea artei germane in strainatate. Kyrnicki traieste la Cracovia, unde conduce impreuna cu sotia sa editura a 5.


Am fost aici

O scinteiere, hieroglifa razei stingindu-se pe zid –
si formula neputincioasa cu obstinatie repetata
„Kilroy was here“ precum inscriptiile de
pe pereti. in firida inserarii un boschetar
isi intinde cartoanele pe care va dormi. Nimeni

se reflecta in perete

Michèle Métail
Franta
s-a nascut in 1950 la Paris. A studiat mai intii germanistica, apoi sinologie. Lucrarea sa de doctorat are ca tema polimorfia poeziei chineze. Din 1973, incepe realizarea de „instalatii lingvistice“, in care textele scrise functioneaza doar ca partitura, procesul de redare orala fiind treapta finala a createi. Fondeaza impreuna cu Louis Roquin gruparea „Les arts contigüs“, care incearca o sinteza intre diferitele mijloace de expresie artistice din arta plastica, literatura, muzica, dans etc. in plus, Michèle Métail este membra a grupului literar Oulipo. Din anii 1990, „poezia vizuala“ pe care o creeaza poate fi admirata in expozitii individuale sau de grup (la Paris, Montreuil, Bielefeld, Caën, Mantova/Italia). in prezent traieste la Berry, in Franta.

Chinensis/ Chinatown (fragment)

[...] mergind catre vest,
capat de tara,
de fost imperiu
de invadatori,
vine ultima
piesa din jocul
de strategie
Jiayuguan,
trecatoarea prin
Marele Zid cu
creneluri, la sud
zarim zapada
eterna in virf,
creasta muntelui
Qilian, pata
de alb nesfirsit
pe nesfirsirea
marelui Gobi [...]Ulf Stolterfoht
Germania
s-a nascut pe 8 iunie 1963 la Stuttgart. inainte de publicarea volumului sau de debut contribuie la diverse reviste si antologii. in primavara anului 2000, i se ofera bursa de creatie „A doua carte“ din partea Academiei federale din Wolfenbüttel. Pentru opera sa a fost distins cu mai multe premii, dintre care premiul „Anna Seghers“ (2005) si Premiul de poezie „Christine Lavant“. in prezent este bursier la Villa Massimo din Roma.

fum peste heslach IV (fragment)

nebunarita: clanul o folosea exclusiv samanistic, ca mijloc
de deposedare, ca lichid divinatoriu – nimeni
sa nu primeasca,
l-au lasat in pace. (cortexul activ a
multumit altor materii,
atomizare, solubilizare. infectie la testicule
nu exista. era inca
nevoie de anumite capete s-o
nascoceasca.) legatura dintre
cel care ia si cel care da era strinsa,
trebuia sa fie, si in starea

aceea a devenit si mai strinsa. totul
s-a petrecut in deplin echilibru:
s-a masurat cel care ia, i s-a facut
o groapa si s-a umplut pina
la gitul celui care ia. apoi
varsarea zoaielor de catre cel care da.

Alesˇ Sˇteger
Slovenia
s-a nascut la Ptuj (Slovenia). A studiat literatura comparata la Universitatea Ljublijana. intre 1996 si 1999 a organizat, in calitate de director de program, festivalul de poezie Dnevi poezije in vina (Zilele poeziei si ale vinului). Din 1999 este lector-coordonator al editiei de teorie Koda si al editiei Beletrina in cadrul editurii SOU-Studentska zalozba. Alesˇ Sˇteger publica in numeroase reviste autohtone si din strainatate, cum ar fi Literatura (Slovenia), Manuskripte, Wespennest (Austria), Poesia (Italia), Arkadia (Polonia). in 1996 i s-a acordat premiul Tirgului sloven de carte de la Ljublijana. Alesˇ Sˇteger traieste la Ljubliana.



Cintec de leagan

Deci inca cinci minute
Si gata, sting lumina.
Pentru ca poezia pe care o tot astepti
Nu exista.
Doar carti ce zac aiurea pe masa,
Frunzele plantelor gata infasurate
pentru culcare,
Televizorul care zumzaie
Si o molie care se zbate in raza lampei
de birou,
indragostita mortal de lumina
inca un minut. Treizeci de secunde.
Acum sint gol, stau lungit in pat. Te
aud:
Zece, noua, stop – am uitat cumva
ceva? –
Sase, da, cinci, evident, patru,
Trei, dar am ajuns deja la doi si-acum
insa e prea tirziu. Nu mai pot decit sa
apas aripile
Si sa sper ca la zero ma vei trezi.

Raphael Urweider
Elvetia
s-a nascut pe 5 noiembrie 1974. A studiat literatura germana si filozofie la Universitatea Fribourg. Este colaborator al Literatur-Almanach din Berna. Urweider este deopotriva muzician si poet. in 1998, Urweider a realizat, printre altele, coloana sonora a piesei radiofonice Röstiblitz de Samuel Schwarz si Udo Israel, distinsa cu premiul Radio Zürich. De asemenea, a realizat diverse spectacole impreuna cu grupul hip-hop LdeeP. in 1999 a fost distins cu premiul Leonce und Lena. in prezent traieste la Berna.

whisky cu pintecele tau aramiu cu drugii tai de lemn
din rasinoase vorbesti cu mine cum vorbeste butoiul cu bere
biziitul tau acut de chihlimbar inteapa
fix in inima migrenei tiraste-te whisky tiraste-te
nu ma vei prinde tu pe mine te pricepi la inmormintari
si te faci de bafta la nunti draga whisky
hai ca mai iau o inghititura iti dau tie
febra mea iar clestele tau ma incalzeste stringindu-ma la timple
cunosti lanurile de griu carbunarii intunericul padurii
un foc amar de cauciuc arde inca mocnit in
tine chiar in miezul acelui bej unde-ti zace ingropat zaharul

Matthew Sweeney
Irlanda
s-a nascut pe 6 octombrie 1952 in Donegal, pe care l-a parasit in 1973 pentru a studia la Londra. intre 1977 si 1978 a urmat un curs de un an la Freiburg, unde s-a ocupat in mod intensiv cu studiul literaturii germane. A publicat opt volume de poezie, ultimele fiind Selected Poems (2002) si Sanctuary (2004). Matthew Sweeney a editat mai multe antologii si a scris numeroase volume de literatura pentru copii. A fost distins in repetate rinduri cu premii, printre care Cholmondeley Award si Arts Council of England Writers’ Award. Poeziile sale au fost publicate pina acum in Slovacia, Letonia, Mexico, Romaia, Germania si Olanda.

Gol

Scoate-ti pantofii, a spus el,
si azvirle-i in mare.
Scoate-ti camasa de satin
da-mi-o far’ de-aminare,
si-ai grija, de nu-mi vine,
arsice voi face din tine.
Scoate-ti pantalonii aia infecti
si roaga-te sa-mi fie perfecti.
Da-ti chilotii jos
la ochi leaga-ti-i frumos,
scoate-ti sosetele pe rind
cu penisul bleg leganind,
ignora-mi risul ce ti-l acord
in clipele astea de groaza –
care-i a ta, desigur, loaza
si cind risul i s-a dus
el mi-a tras scatoalce-n spate
si m-a pus sa sar in sus
Hai, mai sprinten nu se poate?
si-un pistol el a armat
sa transpir am inceput
si de frica m-am scapat.
Tin-te sau te-mpusc pe loc!
Trist si mizerabil porc!
Si mi-a tras una in coaie
m-am chircit atunci pe vine
Stai drept! a urlat la mine,
Esti mai prost decit o oaie!
Si atita m-a tot lovit in cap cu pistolul
ca din nas mi-a si tisnit singe cu puhoiul
Iarasi faci mizerie! a scrisnit el cu dispret
esti mai rau decit un tap.
Apoi mi-a dat un hirlet
si mi-a ordonat sa sap.

Ottó Tolnai
Ungaria/Serbia
s-a nascut in 1940 la Kanjiza din Voivodina, in partea de nord a Serbiei si traieste acum la Palici (Serbia). Tolnai este poet, prozator, dramaturg, critic de arta, eseist si traducator. Este una dintre cele mai importante voci ale literaturii contemporane maghiare.
A studiat ungarologie si filozofie la universitatile din Novi Sad si Zagreb. in 1963 i-a aparut primul volum de versuri Homoru versek (Poezii gaunoase).
Din 1965 a inceput sa colaboreze la revista literara independenta Uj Symposion (Simpozionul nou) unde mai tirziu a lucrat ca redactor-sef pina la desfiintarea acesteia in 1972. Din 1993 publica revista Ex Symposion.
Pentru creatia sa poetica, piesele de teatru si eseurile care insumeaza peste treizeci de volume publicate in Ungaria si in fosta Iugoslavie, Tolnai a fost distins cu numeroase premii, printre care Premiile Brücken (1967, 1980), „Attila Jozsef“ (1991) si „Endre Ady“ (1993).
Cine-o sa mearga

A murit margareta
sora ticnita a maica-mii
cine-o sa mearga de-acum inainte sa umple sifoanele
sa-i fie piatra funerara un sifon umplut cu singe.

O suta

Se saruta cu o suta de muste
sau e mort.

Piroane lungi

isi vopseste parul si umbla
cu alpinisti
am incaruntit de pe-o zi pe alta
in tinerete umblam cu fiul unui fintinar
el a presimtit ce se-ascunde
el a presimtit ce ne-asteapta in adinc
noapte de noapte ma trec sudorile reci ale mortii
azi-miine o sa-ncep sa-mi vopsesc parul
si-o sa umblu cu oameni carora
le-au fost batute-n talpi piroane lungi
le-au fost batute-n palme
piroane lungi.
La inceput n-a vrut sa se joace

Dupa douasprezece ore de la intoarcerea pe pamint
din motive deocamdata necunoscute
s-a stins din viata
bonny maimuta-cosmonaut
la inceput n-a vrut sa se mai joace
apoi n-a vrut sa mai manince
in cele din urma nici ea n-a mai stiut ce nu vrea.

Fara titlu

Margarina a implinit 100 de ani
aniversare banala.

Traducatori:
Corina Bernic
Bora Cˇosicˇ
Michael Donhauser
Alesˇ Sˇteger
Matthew Sweeney
Raphael Urweider
Gabriel H. Decuble
Urs Allemann
Inger Christensen
Oswald Egger
Bodo Hell
Michèle Métail
Ulf Stolterfoht
Mariana Mangiulea
Mirela Ivanova
Luiza SAvescu
Ryszard Krynicki
George Volceanov
Otto Tolnái
Colaboratori:
Anca Cojocaru
Christina StefAnescu
Coordonator supliment:
Corina Bernic

Multumim Gesellschaft für Technische Zusammenarbeit (GTZ) pentru sprijinul acordat