O data la doi ani Venetia devine una dintre capitalele mondiale ale artei contemporane. De fiecare data, timp de trei zile, specialistii au acces rezervat si posibilitatea de a intilni curatorii si artistii expozanti, de a colecta materiale de presa, de a angaja colaborari viitoare. Anul acesta, in perioada 6-8 iunie, a avut loc vernisajul de presa al celei de-a 49-a editie a Bienalei Internationale de Arta Contemporana de la Venetia. Intrucit decizia organizatorilor a fost de a alege acelasi curator care sa realizeze atit ultima Bienala a mileniului trecut, cit si prima a celui nou, si de aceasta data curatorul general a fost Harald Seeman. Tema propusa este Platforma Umanitatii – noile medii.
Cele trei zile de vernisaj au fost un tur de forta pentru curatorii, jurnalistii, artistii, galeristii etc. veniti din toata lumea. Ca de obicei structurata in doua parti, expunerea s-a extins anul acesta in noi spatii. Astfel, expozitia realizata de Harald Seeman ocupa pavilionul central din Giardini del Castelo (locatia originara a Bienalei), precum si intreg spatiul de la Arsenale (un fost arsenal militar care a inceput sa fie folosit in urma cu citeva editii). Spatiul de la Giardini s-a dovedit a fi neincapator si pentru participarile nationale, care formeaza a doua parte a expunerii. Preexistenta unui perimetru fix care nu permite amplificari le-a determinat, si de aceasta data, pe multe dintre tarile participante sa foloseasca alte locatii in Venetia (palate, biserici, spatii de depozite, spatii publice de tipul cheiurilor sau al statiilor de vaporetto sau chiar vapoare).
Spre deosebire de multe alte tari, care la fiecare editie reiau cursa pentru inchi-rierea de spatii de expunere si de cazare, Romania beneficiaza, din fericire, de un pavilion construit – in Giardini –, un spatiu generos si bine amplasat. Romania ar putea sa beneficieze si de existenta unui centru cultural la Venetia care, din pacate, in loc sa devina un pol al promovarii artistilor contemporani din Romania, intr-un moment in care cei mai importanti si activi reprezentanti ai scenei internationale se afla la Venentia – n.b. pe banii lor! –, are deja o traditie in a ignora Bienala in strategia sa culturala.
Participarea Romaniei de anul acesta poate determina confuzii, deoarece a trebuit sa se gaseasca o structura expozitionala coerenta in conditiile desemnarii de catre comisia de selectie a doua proiecte participante. Astfel, cei care intra in Pavilionul Romaniei sint invitati sa asiste la un spectacol vizual in care sint alternate temporal proiectul
Terra Nova al artistului Gheorghe Rasovszky, curator Ruxandra Balaci, si proiectul Context Network, curatori Sebastian Bertalan si Alexandru Patatics, la care participa: Bogdan Achimescu, Alexandru Antik, Olimpiu Bandalac, Sandor Bartha, Matei Bejenaru, Sebastian Bertalan, Mircea Cantor, Calin Dan, Teodor Graur, Ütö Gusztav, Salbolcz
KissPál, Calin Man, Dan Mihaltianu, Alexandru Patatics, Rostopasca, Sorin Vreme.
Fara a intra in detalii privind contextul confuz in care a fost realizata si de aceasta data participarea tarii noastre, solutia gasita face ca pavilionul Romaniei sa fie remarcabil atit privind relatia cu spatiul, cit si calitatea, prospetimea, umorul proiectelor prezentate.

