Între 29 şi 31 august 2008 a
avut loc la Sibiu cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului „Cetăţi
Transilvane“. Din punct de vedere cronologic, Sibiul este al doilea
oraş după Sighişoara care a iniţiat manifestări artistice de
largă audienţă, legate de Evul Mediu. Spre deosebire de cele
întîmplate de-a lungul scurtei istorii festivaliere în
situl de pe malul Tîrnavei, Cetatea Roşie (vechea denumire a
Sibiului) a ştiut să evite experimentele nereuşite, avînd un
drum ascendent de la prima ediţie pînă în prezent.
Festivalul sibian se situează pe stabilimente artistice bine
definite. Muzica, dansul, animaţia, teatrul, scenografia sînt
medievale, renascentiste sau baroce, aşa cum sugerează titlul
evenimentului care le reuneşte. Elementele de modernitate nu
deranjează, deoarece au o funcţie clară de ghilimele pentru
spectacolele constituite în citate istorice, care pun astfel în
valoare centrul oraşului şi sînt lansate, la rîndul
lor, de acesta.
Deşi lipsa defectelor nu presupune
automat prezenţa unor virtuţi, salutăm faptul că festivalul aflat
în discuţie nu este unul al micilor şi al berii, cum se
întîmplă, din păcate, în numeroase alte cazuri.
Decenţa, măsura şi bunul-simţ domină atmosfera activităţilor
artistice sau comerciale stradale ale oraşului.
A existat o avanpremieră a
manifestării, constînd în concertele formaţiilor de
rock medieval In Extremo, din Germania, şi Borrachoz, din Belgia,
din ziua precedentă (27 august). Acest pseudo-preview a anticipat
unicul moment ne-medieval din festival, concertul lui Ovidiu Lipan
„Ţăndărică“, din ziua a doua, plasat la o oră a prînzului,
în Piaţa Mare. Concertul a fost de înaltă ţinută
artistică, singura obiecţie fiind că acesta a reprezentat singurul
moment paralel faţă de tematica manifestării. Fără a ne permite
să-i sugerăm Maestrului (de la Roşu şi Negru, Phoenix, etc.)
ceva, ne întrebăm cum ar fi sunat un program pregătit de
acesta special pentru „Cetăţile Transilvane“.
Revenind, festivalul a debutat cu o
paradă (costumată) prin punctele importante ale centrului istoric,
la care au participat toţi artiştii invitaţi la ediţia 2008, după
care, pe cele trei scene amplasate în Piaţa Mare, Piaţa Mică
şi Piaţa Nicolae Bălcescu, au urcat formaţii vocal-instrumentale
de gen, reprezentative în ţară: Huniadi Cantores, Grafic,
Nomen Est Omen, Pontice, Truverii, Armonia 21, Shanon, Cimpoierii de
Transilvania. Formaţia Holloenek din Ungaria a reînviat între
zidurile vechiului Hermannstadt atmosfera din trecut printr-un
spectacol total de muzică, mişcare, atitudine, costume. Artiştii
maghiari păreau desprinşi din gravurile lui Theodore de Bry sau din
picturile lui Pieter Breugel cel Bătrîn.
La doar cîteva zeci de metri de
colecţia de pictură flamandă şi olandeză a Muzeului Bruckenthal,
imaginile dintr-o piaţă refăcută fidel în secolul al
XXI-lea, după modelul gotic, îl trimiteau pe privitor cîteva
secole bune înapoi. Decorul stradal a creat o ambianţă aparte
cu un minimum de elemente-cheie. Căpiţele de fîn, căruţele,
ghilotina, catapultele sau torţele au fost exact ce trebuia pentru
ca spectatorul să se simtă participant la ideea organizatorilor. În
spaţiile amintite s-au desfăşurat spectacole de animaţie
stradală, lupte artizanale, momente de „artă a războiului“ sau
dansuri. Ordinele Cavalerilor de Slovenia şi al Lupilor din Pusta au
pus în scenă o sumă de reconstituiri istorice, făcînd
spre deliciul publicului inclusiv demonstraţii de luptă cu arcuri.
Cavalerii Cetăţii Roşii, Cavalerii de Mediaş, Gladius Dei sau
Ordinul Cavalerilor Argotici şi-au susţinut, fiecare în nota
personală, programele. Acestea au alternat cu momente de farse
medievale sau scenete istorice. Grupurile Nosa, de la Asociaţia
Culturală Bistriţa, şi Reflex au fost prezente pe străzile
Sibiului cu dansuri medievale şi renascentiste (precum pavane,
galliarde, rondouri sau menuete). Nu au lipsit din repertoriu
celebrele Trotto, Green Sleeves, Saltarello. Teatrul de Păpuşi
Zgubilici i-a încîntat pe cei mici, iar atelierele şi
workshopurile (denumite astfel după cum au dorit cei care le-au
susţinut) i-au provocat pe spectatorii de toate vîrstele. La
lăsarea serii, au fost plasate în program spectacole
pirotehnice, realizate de grupurile Flame Out, Crispus şi Amaro.
„Vinovat“ de toate acestea este Ovidiu Dragoman, organizator
principal (din partea Casei de Cultură a Municipiului Sibiu) al
tuturor ediţiilor acestui festival, desfăşurat în ultimul
weekend din august.
Faptul de a fi fost capitală culturală
în 2007 se face în continuare simţit în Sibiu.
Restaurarea centrului vechi s-a realizat pe cît s-a putut în
spiritul modelului ales, care a oferit arhitecţilor cele mai bune
variante şi soluţii. Noul şi vechiul se împletesc armonios.
Vizitatorul poate fi cucerit de oraşul în sine. Evenimente
culturale precum Festivalul „Cetăţi Transilvane“ nu fac altceva
decît să amplifice turismul cultural, ceea ce aduce beneficii
oraşului însuşi.
Am făcut la începutul
articolului o trimitere spre Festivalul Medieval de la Sighişoara –
alt loc cu un uriaş potenţial cultural. Condiţiile de acolo
facilitează forme de turism mai ieftin. Faptul că Sighişoara
permite prin dimensiuni camparea în apropiere de teatrul de
desfăşurare al evenimentelor atrage un mare număr de vizitatori,
cu predilecţie publicul tînăr din toată ţara, adică
segmentul cel mai activ de spectatori. Am constatat, urmărind
festivalul încă de la prima ediţie, că la Sibiu, oraş
vizitat constant de turişti tot timpul anului, cu ocazia
festivalurilor nu (mai) vine, ca în anii „de aur“ ai
Festivalului de Jazz, un public special. Fidelizarea spectatorilor
din afara oraşului ar crea premisele unor schimburi informaţionale
şi culturale, de pe urma cărora toată lumea ar avea de cîştigat.
Dar faptul ţine de cu totul alte coordonate decît cele
artistice, intrînd într-o zonă a iniţiativelor private
(de turism).
Noi recomandăm acest tip de ţinută,
precum şi modelul de festival de la Sibiu, în ideea că arta
şi valoarea comercială nu se exclud reciproc. Se poate obţine
audienţă şi prin acte culturale, nu prin scăderea ştachetei.
Doar mergînd pe acest drum ne vom putea bucura în viitor
de o ţară mai bună.
Autor: 
Categoria: 
Etichete:
_04060905.jpg "Şcoala Micile Vedete")
RSS Feed
Newsletters