OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Acum 4 ani, pe 1 noiembrie 2001, cind a aparut Editura LiterNet.ro si a fost initiat proiectul de publicare in regim de gratuitate si in format electronic a scriitorilor romani pe care aceasta il continua si in ziua de azi (la http://editura.liternet.ro), digitalizarea cartilor parea a fi un obiectiv indepartat, daca nu chiar improbabil. Aparuse si avea o oarecare notorietate proiectul Gutenberg, care transformase in text aproape toate volumele clasice ale scriitorilor de limba engleza, cele libere de copyright.

Aparusera dispozitive dedicate de citire a fisierelor de tip text, asa-numitele palm-uri, dar dimensiunile lor concurau cu cele ale volumelor in-folio ce ieseau din miinile calugarilor in secolele XII-XIV. Aparusera citeva timide incercari ale bibliotecilor mari din lume de a transpune in format digital o parte din manuscrisele de mare valoare pe care le detineau pentru a pune la dispozitia specialistilor textele fara a periclita suportul pe care acestea se aflau.

Reticentele erau mari, se vorbea de non-valoare in conditiile in care Internetul e un spatiu fara limite, se vorbea de relatia intima cu obiectul carte pe care cititorul o are si care era considerata indispensabila pentru procesul citirii, se vorbea in termeni oarecum dramatici despre protectia ochilor celui care ar fi obligat sa stea in fata monitorului pentru a citi, se vorbea de o noua lume a lui Fahrenheit 451 in care rugurile pe care urmau sa se arda cartile de hirtie aveau sa fie aprinse de informaticieni mici si diabolici. Si se vorbea de disparitia cartii cu un fel de fatalism, balansat doar de siguranta ca cititorii vor iesi in strada sa apere cu pieptul gol cartea pe hirtie.
Definitia 1: Copyright: drept legal de reproducere, drept de autor. Drepturile patrimoniale asupra unei opere dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, pe o perioada de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusa la cunostinta publica in mod legal.

Fapt 1: 15 spre 16 iulie 2005. La ora 0:00 la Londra si simultan in toata lumea se lanseaza volumul 6 din Harry Potter. 3 ore mai tirziu, pe e-mail-ul meu soseste un link spre un site rusesc de pe care se poate descarca gratuit si integral formatul text al acestui vo-lum. Batalia pentru cea mai rapida, cea mai lipsita de greseli, cea mai frumoasa versiune a volumului continua timp de 10 ore, apoi incepe batalia pentru cea mai rapida traducere intr-una din multele limbi ale pamintului.
Ce s-a schimbat in ultimii 4 ani? Totul. Cartea nu a disparut. Pe Internet se poate gasi acum cam orice carte care are un grad de notorietate suficient de mare pentru a determina pe un binevoitor sa ia cartea de pe raft, sa o puna intr-un scanner, sa treaca imaginile rezultate printr-un program de OCR (Optical Character Recognition) care sa transforme in text imaginea scanata, sa faca mai multe sau mai putine corecturi asupra textului rezultat si sa creeze un site sau sa puna textul pe unul din site-urile existente. Da, e o incalcare a dreptului de copyright, da, exista citeva actiuni juridice impotriva unor asemenea pirati ai Internetului, da, exista site-uri inchise pentru ca ofera texte protejate de lege, da, procesul e ireversibil si inchiderea unui site e simultana cu deschiderea altor 10 similare.

Fapt 2: Amsterdam, 1 noiembrie 2005. Magazinul Fame ofera spre vinzare CD-uri si DVD-uri la preturi intre 5 si 10 Euro. Filme de toate felurile din ultimii 50 de ani (in limba originala, cu subtitrare exclusiv in limba olandeza), concerte live, penultimul album al trupelor noi sau mai vechi, celebre sau mai putin celebre, (aproape) orice iti doresti la cel mult 10 Euro.
In fata avalansei de informatie postata, cu sau fara drepturi, pe Internet, editorii, ca si producatorii de film si muzica, au doua alternative. Una e sa „stea cu batul“ (citeste: cu ciocanelul judecatorului) dupa fiecare site care se deschide si care posteaza carti sau autori din portofoliul lor. Optiunea nu e condamnabila, ba chiar e de laudat, legea copyright-ului trebuie respectata si e bine sa fie respectata (de altfel LiterNet o respecta cu sfintenie, toate volumele aparute pe site-ul LiterNet avand acceptul autorului). Si procese o sa continue sa existe, site-uri o sa fie inchise si impinse in underground, limitandu-se astfel accesul la ele. Doar ca optiunea e putin rizibila azi, in conditiile in care orice pusti de 5 ani poate sa puna pe Internet cartea sa de povesti sau CD-ul cu muzica de leagan in citeva ore. Si in conditiile in care giganti ca Google, Microsoft, Yahoo si-au pus avocatii sa caute solutii de ocolire a legii copyrightului si probabil de redefinire a acesteia.

Fapt 3: Google Print e un program dezvoltat de Google care isi propune scanarea si stocarea pe Internet a volumelor oferite de editorii contemporani, a volumelor din marile biblioteci, a volumelor libere de copyright si in general a oricarui volum pentru care cineva garanteaza (fara a trebui sa o dovedeasca in vreun fel) ca detine drepturile de copyright. Tot ce cere Google e identificarea celui care propune un volum, trimiterea volumului prin posta sau incarcarea lui ca pdf, volumul urmind sa fie pus gratuit la dispozitia cititorilor prin motoarele de cautare ale Google. In acest moment textele, desi scanate si stocate in intregime pe serverele Google, sint oferite potentialilor cititori doar partial, procentul vizibil fiind de aproximativ 20% din textul integral.

A doua solutie a editorilor e sa gaseasca ceva nou. Sa gindeasca mai orientat spre piata, sa vina cu oferte atractive vizual si cu preturi atit de mici incit sa nu merite sa te obosesti sa cauti pe net. Cu volume pe care sa vrei sa le tii in mina, cu CD-uri sau DVD-uri care sa aiba bonusuri care sa nu fie disponibile pe net. Secretul profitului in anul 2005 nu e sa vinzi la preturi mari, ci sa vinzi mult. Si ca sa vinzi trebuie sa creezi o nevoie pe care cititorul sa si-o recunoasca si care sa il determine sa isi doreasca posesia unui anume lucru pe care vrei sa il vinzi, fie ca e o carte sau orice altceva. Intr-o lume in care oferta e imensa, se vinde doar ce este bine promovat. Si ceea ce e bine promovat va fi disponibil pe net de indata ce nivelul de promovare trece de o anume bariera foarte volatila. Si atunci trebuie inovat din nou si scazut pretul. E posibil ca in citiva ani pretul unei carti sa coboare atit de mult incit cartea sa devina un premiu gratuit atasat unui alt produs, spre exemplu unui set de rechizite pentru un copil de scoala, si care sa se constituie in element de marketing pentru diferentierea unei oferte de o alta. Iar autorii sa fie platiti mai ales pentru, de exemplu, seri de lectura publica.

Ce se va intimpla e dificil de pronosticat. Probabil ca dupa trecerea in format text pe Internet a unei mari parti din cartile ce s-au tiparit vreodata, cititorul se va sofistica si va cere un obiect mai frumos, o carte in care ilustratia sa fie elementul de diferentiere (si aceasta e ideea pe care Editura LiterNet a promovat-o inca de la inceput, toate volumele electronice ale LiterNet beneficiind de o grafica de exceptie), poate cu elemente de multimedia, poate cu un grad de interactivitate mai mare. E imposibil chiar si pentru un indraznet autor de SF sa faca pronosticuri. Dar vom vedea cu totii schimbarile aparind in jurul nostru. Viitorul e chiar dupa colt.

http://www.liternet.ro