- Mai multi scriitori au participat, simbata trecuta, la Biblioteca publica din New York, la aniversarea a 400 de ani de la aparitia primului roman modern, Don Quijote – capodopera lui Cervantes. Intre scriitorii invitati s-au numarat Salman Rushdie, Paul Auster, Norman Manea, Margaret Atwood, Claudio Magris, Antonio Munos Molina si Laura Restrepo. „Povestea lui Don Quijote a devenit un fel de sursa naturala de inspiratie, nu doar pentru scriitori, ci si pentru cineasti, pentru muzicieni si reprezentantii tuturor artelor“ – au subliniat organizatorii evenimentului. Omagiul adus clasicului spaniol a avut loc pe fondul aparitiei unei noi traduceri a cartii in limba engleza, realizata de Edith Grossman, traducatoarea lui Gabriel Garcia Marquez si a lui Mario Vargas Llosa.
- Sute de universitari si intelectuali italieni protesteaza fata de initiativa de rebotezare a principalei gari din Roma, Termini, in „Gara Ioan Paul al II-lea“. „Aceasta decizie este punctul culminant al delirului idolatru in care au cazut italienii in ultimele zile, pierzind orice simt al laicitatii institutiilor si al pluralismului cultural, politic si religios al societatii in care traim“ – afirma contestatarii pe site-ul www.italialaica.it. De la trecerea in nefiinta a Papei Ioan Paul al II-lea, la 2 aprilie, Italia a intrat intr-o cursa a omagierii fostului pontif, botezind cu numele lui virful unui munte sau organizind minute de reculegere pe intreg cuprinsul tarii, suspendind meciuri de fotbal sau propunind – ca primarul Romei, Walter Veltroni –, redenumirea garii centrale. Petitia a fost semnata de peste 300 de personalitati din lumea culturii, stiintei sau politicii.
- Militantismul artelor din Cehia postbelica in favoarea dezghetului comunist, inainte de interventia tancurilor sovietice, in august 1968, este tema unui festival care se desfasoara anul acesta in Franta, din aprilie pina in decembrie. Intitulat „Cultura ceha a anilor ’60“, festivalul isi propune sa ofere o panorama a acestei perioade, calificata de Milan Kundera drept „unul dintre momentele cele mai importante ale culturii europene din secolul XX“. Organizatorii, reprezentati de Centrul cultural ceh de la Paris, doresc sa aminteasca felul in care a fost perceputa in Europa aceasta „virsta de aur ceha“, aruncind o privire critica asupra productiei artistice de atunci si explicind contextul sau politic si social. Inaugurat de o expozitie de fotografii evocind ocupatia sovietica – ce a incheiat Primavara de la Praga din 1968 si a provocat martiriul lui Jan Palach, studentul care si-a dat foc in semn de protest – festivalul va aduce in atentie aspecte culturale si istorice ale perioadei. Programul prevede si seri de lectura din opera unor autori emblematici ai anilor ’60, precum Milan Kundera, Bohumil Hrabal, Ludvik Vaculik sau dramaturgul dizident Václav Havel. Alte expozitii vor fi dedicate afiselor de teatru si de film cehoslovace, precum si artelor plastice, in timp ce un ciclu de concerte va incerca sa reconstituie starea muzicii clasice si a jazz-ului din epoca. Intre 4 si 31 mai vor fi proiectate filme semnate de Milos Forman, Vojtech Jasny, Ivan Passer, Karel Kasyna, Jiri Menzel sau Vera Sytilova. Participanti activi la innoirea culturala cehoslovaca a anilor ’60, ca Antonin Liehm – fondatorul in Franta a revistei Lettre internationale –, istorici, publicisti si artisti contemporani vor conferentia in cadrul festivalului.

