OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Argerich, Vengerov, Perahia, Zukerman ar fi doar citeva dintre cele mai prestigioase nume de solisti invitati sa onoreze o noua editie a Festivalului si Concursului International „George Enescu“. Care se apropie cu pasi vertiginosi. Si urmeaza sa debuteze oficial pe 1 septembrie, sub auspiciile inaltului patronaj al Presedintelui Republicii, care nu este domnul Ion Iliescu, chiar daca banii ii da Guvernul lui Tariceanu Popescu Calin aflat la ananghia strimtorii unei motiuni de cenzura extrem de dramatice. Si care ar putea aduce funeste momente wagneriene pe fondul obisnuit al tumultului beethovenian-caragialian cu care deja ne-am obisnuit.

Anuntat cu bune luni inainte, ceea ce este bine, programul festivalului cuprinde muzici de toate felurile. De la compozitori romani, de ieri si de azi, pina la cele mai clopotitoare nume din istoria muzicii. Avem un bogat program intins pe multe zile, cu multa muzica romaneasca, ce va satisface si gusturile celor responsabili din bransa, dar si orgoliile compozitorilor nostri de a deveni mai audibili si mai vizibili. in lume sau acasa, uneori este mai usor sa razbati pe meleaguri straine cu compozitii proprii si mult mai greu sa fii adulat la tine acasa. Chiar si notiunile de „acasa“ sau muzica nationala incep sa-si piarda din acuitate, mondializarea si internationalizarea aducind o doza de egalizare a cosmopolitismului exotic si mediatizat tocmai prin cautarile individuale ale fiecarui creator.

Muzica de Enescu si compozitori romani avem, mari formatii orchestrale (London Symphony Orchestra, Dresdener Philharmoniker, Orchestre de Paris, „Toscanini“ Philharmonic Orchestra, Orchestra Nationala Rusa, Rotterdam Philharmonic si ar mai fi de enumerat inca…) sint si ele invitate sa se produca alaturi de cele romanesti (Filarmonica „George Enescu“, Orchestra Nationala Radio, Orchestra Filarmonicii din Iasi – iata un bun prilej de a face comparatii si a trage concluzii. Sint si nume mari, unele chiar foarte mari de dirijori (Sir Colin Davis, Lorin Maazel, Valery Gergiev, Michel Plasson, Eschenbach – cu toate ca in cazul lui dirijorul inca nu a egalat pianistul –, plus ai nostri Mandeal&ndreescu&on Marin, ultimul alaturi de Filarmonica din München, pe care am omis-o la enumerarea formatiilor de „Champions League“, la München a dirijat si Celibidache, sa ne aducem aminte de citeva momente de exceptie, chiar si din viata noastra), plus solisti de prima mina, formatii camerale grozave (Trio Beaux Arts, Voces, Camerata Lisy – abia asteptam sa reascultam Octuorul lui Enescu etc.).

Plus lucrari deosebite mai rar cintate (concertul pentru vioara de Janacek, cu junele si infriguratul Alexandru Tomescu sau Cantata profana a lui Bela Bartok , cu Orchestra Nationala a Filarmonicii din Budapesta sub bagheta… pianistului de mare renume Zoltán Kocsis), dar si multe alte piese ce ne trezesc nu doar simpla curiozitate statistica, ci si interesul artistic. Sint concerte la Ateneu si la Sala Palatului, citeva la sala Radio si Opera Romana, iar Sala Mare a Teatrului National va fi gazda a doua seri unde se va inghesui toata burtaverzimea romana: Compania de balet Bejart, cu Sarbatoarea primaverii si Pasarea de foc ale lui Stravinski si Bolero-ul lui Ravel – acea monodie exasperanta care place unei lumi intregi, in coregrafia lui Maurice Bejart. Care nu mai are nevoie de prezentari, ci de eventuale decoratii romanesti. Mai multa muzica romaneasca in acest an, lipseste, neasteptat pacat!, Oedip,o varianta de concert se putea aranja, ca sa nu dispara din program, chiar daca, apud Herr Ioan Holender, directorul artistic al Festivalului, va reaparea la Paris, dupa bune decenii, in 2009, ceea ce ar fi chiar frumos. Dar cine va fi presedintele Romaniei, in 2009, ca sa fie la premiera pariziana alaturi de E.S. Ambasador Theodor Baconsky? Sint de apreciat si concertele nocturne care au adunat multi iubitori ai muzicii la ore iesite din norma curenta.

Anul acesta Europa Galante, exclusiv cu italieni, La capella Reial de Catalunya, evident cu lucrari… catalane, iar Münchener Bachsolisten ce ar fi putut sa prezinte decit Muzica apelor de… Haendel? Si, inca, mai sint Valentin Gheorghiu si Dan Grigore, plus Luiza Borac, Viniciu Moroianu, Laura Buruiana. Despre concurs nici nu am apucat sa spunem nimic. Sa nu neglijam nici cele doua spectacole cu Carmen si Traviata de la Opera Nationala Romana, nici programul complex si variat din Piata Palatului. Este limpede ca avem de unde alege, atunci cind nebuneala de a nu scapa nimic ne va obliga sa alergam de la un concert la altul. Existind realul pericol sa ne scape chiar muzica. Dar oare pentru ce ne ducem la concerte? Fiecare poate raspunde pentru el. Biroul de presa al Festivalului, condus de Valentina Sandu-Dediu, chiar functioneaza, telefon 0753918123, adresa de contact, andreea.artexim@gmail.com.
Sa fie Esca sau Marin? Ce buluceala ar mai fi, de parca ar cinta Traian Basescu in Boris Godunov, nici nu vrem sa ne imaginam!