OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In cadrul actualelor discutii privitoare la compatibilizarea sistemelor de invatamint universitar din intreaga Europa, in conformitate cu Conventia de la Bologna, s-a vorbit – intre altele – despre trecerea de la dubla specializare la monospecializare in facultatile de filologie. Atare perspectiva, care ar reduce dramatic sansele de angajare ale absolventilor, ar afecta grav atractivitatea Literelor. In consecinta, in intentia de a oferi contraargumente coerente in favoarea mentinerii dublei specializari, decanii principalelor facultati filologice din Romania s-au intilnit, s-au pus de acord si au redactat urmatorul text:


Conventie
Intruniti astazi, 8 iunie 2004, decanii facultatilor cu profil filologic din principalele centre universitare din Romania au discutat problemele majore ale invatamintului filologic romanesc in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana si a aplicarii Conventiei de la Bologna si au decis urmatoarele:

1. Dubla specializare
Dubla specializare (A + B, cu pondere egala in certificare) constituie principiul fundamental de organizare a invatamintului universitar filologic. Aplicarea
acestui principiu ofera numeroase
avantaje:
- corespunde traditiilor invatamintului superior european si romanesc;
- corespunde tendintelor actuale in invatamintul superior european;
- asigura studentilor un set de competente si cunostinte indispensabile unei pregatiri filologice temeinice;
- asigura flexibilitate sporita in pregatirea profesionala a studentilor;
- asigura absolventilor posibilitati sporite de incadrare pe piata muncii, inclusiv pe piata muncii din Europa;
- permite absolventilor mobilitate pe piata muncii;
- asigura o dubla calificare la costuri scazute.

In conditiile actuale, in care compatibilizarea sistemelor de invatamint la nivel european se orienteaza catre flexibilizarea ofertei curriculare, avind in vedere formarea de competente transversale si achizitii inter-, pluri-, transdisciplinare si interculturale, pentru a da absolventilor sansa unei mobilitati profesionale sporite, dubla specializare reprezinta punctul de pornire in reformarea invatamintului filologic romanesc in perspectiva integrarii Romaniei in UE.

2. Structura curriculara
- Licenta (180 credite/3 ani de studiu):
– discipline de specialitate A + B
– discipline transversale (lingvistica generala, teoria literaturii, literatura comparata, estetica/filozofie s.a.)
– discipline optionale (de aprofundare)
– pregatire psiho-pedagogica si didactica facultativa, putind fi efectuata atit in timpul celor trei ani de studiu cit si dupa certificare
- Masterat (120 credite/ 2 ani de studiu)
– masterat de cercetare
– masterat profesional
- Studii doctorale (180 credite/ 3 ani de studiu)
3. Finantarea invatamintului
filologic
Sistemul actual de finantare in raport cu numarul de studenti prevede diferentieri in functie de profilul disciplinelor de invatamint, tinindu-se cont de costurile specifice fiecarui profil. Aceste diferentieri se concretizeaza in coeficientul tehnic de calculare a sumei alocate pe student. Invatamintul filologic este cotat, ca indice de referinta, cu nivelul cel mai scazut de finantare:

1. Credem ca aceasta cotatie ignora necesitatile reale ale invatamintului filologic modern, atit pe cele de ordin didactic, cit si pe cele de infrastructura, in contextul mutatiilor majore survenite in domeniu pe plan international.
De sase ani, de cind s-a introdus actualul sistem de finantare pe baza criteriilor CNFIS, se constata o discrepanta majora intre diversele specializari universitare, invatamintul filologic fiind in permanenta subfinantat si in deficit cronic. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca sumele alocate per student nu reflecta costurile reale ale invatamintului filologic cu dubla specializare.
Consideram de aceea absolut necesara modificarea coeficientului tehnic, de la indicele de referinta 1 la indicele de referinta
2. Aceasta schimbare va avea efecte pozitive imediate, vizibile atit in dotarea tehnico-materiala a institutiilor cu profil filologic, cit si in calitatea actului didactic, permitind alinierea la standardele internationale in domeniu.

Conf. dr. Andrei BODIU
Decan
Facultatea de Litere
Universitatea „Transilvania“,
Brasov
Prof. dr. Alexandra CORNILESCU
Decan
Facultatea de Limbi Straine
Universitatea din Bucuresti

Conf. dr. Alexandra CORNILESCU
Decan
Facultatea de Litere
Universitatea din Bucuresti

Prof. dr. Mircea MUTHU
Decan
Facultatea de Litere
Universitatea „Babes-Bolyai“,
Cluj

Conf. dr. Adina CIUGUREANU
Decan
Facultatea de Litere
Universitatea „Ovidius“, Constanta

Conf. dr. Cristiana
TEODORESCU
Decan
Facultatea de Litere
Universitatea din Craiova

Prof. dr. Nicolae IOANA
Decan
Facultatea de Litere si Teologie
Universitatea „Dunarea de Jos“, Galati

Prof. dr. Iulian POPESCU
Decan
Facultatea de Litere
Universitatea „A.I. Cuza“, Iasi

Prof. dr. Maria TENCHEA
Decan
Facultatea de Litere, Filozofie si Istorie
Universitatea de Vest, Timisoara

08.06.2004