Nr. 541 din 10.09.2010

Istorie recentă
Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Interviu
Arte
Multimedia
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Cristian CERCEL
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2007   |   Noiembrie   |   Numarul 399   |   Perioada de Aur – momente marcante intr-un secol de grafica de carte olandeza

Perioada de Aur – momente marcante intr-un secol de grafica de carte olandeza

Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Pe 16 noiembrie, la Muzeul National de Arta Contemporana, Ambasadorul Regatului Tarilor de Jos, dl Jaap Werner, a inaugurat expozitia Perioada de Aur – momente marcante ale graficii de carte olandeza (1890-1990), care va fi deschisa pina in 13 decembrie.
Perioada de Aur expune in premiera peste 200 de lucrari, o vasta si variata colectie de opere de grafica olandeza. Sint reprezentate toate stilurile importante ale epocii, printre care Art Nouveau, De Stijl, Expresionismul, Constructivismul si Rationalismul postbelic. Posterele si restul exponatelor sint semnate de graficieni de prima importanta precum Jan Toorop, Bart van der Leck, Piet Zwart, Paul Schuitema, Willem Sandberg, Jan Bons, Jan van Toorn, Wim Crouwel si altii. Patrimoniul unic al graficii olandeze reprezinta o sursa importanta de inspiratie pentru noile generatii de graficieni.

Perioada de Aur a fost conceputa de Cees W. de Jong si Alston W. Purvis, autorii volumului Grafica de carte olandeza: Un secol de inovatie. Designul expozitiei a fost semnat de biroul olandez de design COMA. Produsa de Premsela, Platforma Olandeza pentru Design si Moda, si De Beyerd, Muzeul de Arta Grafica, expozitia este prezentata in premiera la Bucuresti, in cadrul programului O sarbatoare culturala. Parteneriatul Olanda-Romania, care a marcat aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
Dupa Bucuresti, expozitia va calatori si in alte orase europene, precum Sofia, Budapesta, Madrid. in fiecare, expozitia va fi insotita de un program de ateliere tematice, conferinte si programe destinate studentilor, gindite astfel incit sa dea un impuls schimbului de cunoastere la nivel european.

Politica olandeza din domeniul designului
Fundatia Premsela a fost initiata in 2002 de catre guvernul olandez pentru a imbunatati pozitia designului olandez. Organizatia poarta numele lui Benno Premsela (1920-1997), designer care a jucat, deopotriva in calitate de consilier si avocat, un rol esential in lumea designului olandez. Spre deosebire de majoritatea organizatiilor de acest tip, cum ar fi British Design Council si Danish Design Center, finantarea guvernamentala pe care o primeste Premsela are o baza culturala, mai degraba decit economica.
Fundatia Premsela colaboreaza pe baza de proiecte cu parteneri nationali si internationali, concepind studii, oferind informatii si consultanta, organizind dezbateri, conferinte, expozitii. Din 2003, directorul Premsela este Dingeman Kuilman. De profesie grafician, el a colaborat indeaproape cu Anthon Beeke. in 1994 s-a mutat la Philips Design, unde s-a ocupat de comunicarea vizuala grafica pe intreg globul. Sase ani mai tirziu, s-a specializat in calitate de consultant cu BBDO in strategii de branding si design.

Fundatia a fost conceputa astfel incit sa intareasca impactul social si economic al designului olandez, fara sa neglijeze contextul international, fiind in acelasi timp activa in domeniul patrimoniului grafic si al conservarii sale. Fundatia publica Morf, o revista semianuala pentru studentii din domeniul designului, ofera un portal pentru informatii la design.nl.
Abordarea acestei organizatii se sincronizeaza atent cu politicile menite sa promoveze industriile creatoare, incercind sa sprijine interactiunea dintre diverse grupuri culturale, economice si sociale.
in 2004 Fundatia Premsela, impreuna cu Ministerul Educatiei, Culturii si Stiintei, a comandat un studiu privind sectorul de design olandez. Acest studiu a aratat ca in Olanda sint activi cam 45.000 de designeri, lucrind in domeniul comunicarii vizuale, designului de produse si designului spatiului. impreuna, designerii din Olanda sint responsabili pentru o valoare economica adaugata de aproximativ 2,6 miliarde de euro, cifra reprezentind 0,7% din totalul valorii adaugate la economia olandeza, importanta economica a sectorului designului grafic fiind astfel similara cu cea a transportului aerian sau a industriei petroliere.

Renumele de care se bucura azi designul olandez se datoreaza in special activitatii din domeniul graficii in anii ’80, ca si din cel al designului de produse in anii ’90, creatiile designului olandez din perioadele respective iesind in evidenta prin caracterul lor contemporan, prin autonomie si claritate, devenind ca atare o reflectare a societatii olandeze individualizate.
Vizind consolidarea pozitiei intr-o lume orientata spre design, specialistii olandezi au identificat citeva preocupari principale pe care incearca sa le abordeze intr-o maniera constructiva. Polarizarea dintre cultura si comert va trebui sa fie curind readusa la un nivel la care sa poata fi gestionata, unele neintelegeri reciproce constituind inca bariere in calea colaborarii eficiente dintre designeri si oamenii de afaceri. Daca primii devin mai antreprenoriali si daca antreprenorii isi formeaza un ochi pentru idee si un simt estetic, cele doua parti se pot transforma in aliati formidabili. Teoria si reflectia ar trebui sa ocupe un loc central in pregatirea designerilor, inclusiv prin echilibrarea pragmatismului institutiilor de pregatire vocationale. Succesul de care se bucura in clipa de fata designul olandez pare sa fie efectul unor anumite schimbari sociale care au avut loc in secolul trecut, dar multe dintre ele continua si acum. Structura societatii olandeze, influenta diversitatii culturale, contextul european, toate acestea fac ca designul olandez sa isi poata pastra calitatea numai dezvoltindu-si deschiderea si curiozitatea. (material oferit de Premsela – Platforma Olandeza pentru Design si Moda www.premsela.org )

 
 
 
Cele mai citite articole
DIN FOIŞOR. Kazantzakis forever
Elena Udrea, Raluca Turcan şi frica de neant
„De ce votez“
„Producţia literară nu e o grămadă de cărţi, ci un sistem“
Un răspuns la „cazul Mihai Botez“
Cele mai comentate articole
DIN FOIŞOR. Kazantzakis forever
„De ce votez“
Elena Udrea, Raluca Turcan şi frica de neant
Un răspuns la „cazul Mihai Botez“
BIFURCAŢII. I-a suprimatără
Cele mai recente comentarii
brava
Constatare
Brrr!
respect
Ravratirea perpetua
 
Parteneri observator cultural
International Experimental Engraving Biennial festivalul artelor bucuresti vreaubilet ro Infocarte bookiseala.ro Radio România Actualităţi Dana Art Gallery
 
Modernism Liternet Libertas Publishing Editura Compania Corporate Image Institutul Cultural Roman Teatrul Tineretului din Piatra Neamt
 
Regizor Caut Piesa Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio Romania Cultural Radio Romania Muzical Astra Film
   Pariuri Sportive..    Bonus Bet365..    Casa Pariurilor..