OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Actiunile umane, precum fondarea de orase, cucerirea de paminturi, cresterea bunurilor culturale, sint intotdeauna motivate si incurajate de mituri si de vise impartasite si transmise mai departe, a caror mostenire vie este pastrata de religii si de operele de arta. Cautarea paradisului, a fericirii, a dreptatii si a pacii constituie in acest sens unul dintre resorturile cele mai arhaice si universale ale tuturor civilizatiilor. Toate marile mitologii deschid un dialog intre oameni si zeul (zeii) lor, cu scopul de a asigura o rasplata vietii umane, de a face chiar posibila divinizarea omului intr-un loc si un timp anume al istoriei, mai clar sau mai putin clar definite si accesibile din perspectiva umana.

In calitate de istoric, antropolog si exeget al miturilor, atit religioase cit si literare, Corin Braga si-a propus sa reconstituie o vasta fresca a peripetiilor mitului paradisului in Occident, din care o prima parte o constituie aceasta lucrare. Prin marea sa cultura si eruditie, prin afinitatile sale atit cu cultura antica, cit si cu cea medievala, abordate in Europa bizantina si balcanica, dar si in cea a crestinismului occidental (regasind astfel extensiunea Imperiului crestin din Orient si Occident), Corin Braga a reusit sa reconstituie momentele importante ale acestei aventuri culturale (prin calatoriile terestre) si spirituale (prin spatiile imaginarului teofanic), mult timp focalizata asupra Orientului, nu doar a Orientului geografic, ci a Orientului simbolic, originea tuturor revelatiilor sacrului.

Luindu-si referintele dintr-un bogat copus de texte apartinind Parintilor Bisericii, doctorilor credintei, aventurierilor si cosmografilor, el descrie invariantii si izomorfismele acestor atlase ale tinuturilor paradisiace si le surprinde cu subtilitate modificarile si transformarile cauzate de evenimentele istorice, de schimbarile de religie, de variatiunile bazinelor semantice ale imaginarelor colective. Prin aceasta, cartea de fata se inrudeste atit cu o istorie a reprezentarilor, descinzind in linie dreapta din lucrari precum cele ale lui G. Delumeau, cit si cu o enciclopedie sistematica a textelor si a credintelor, carora le reveleaza logicile simbolice.
Aportul cel mai original si cel mai pretios nu se opreste insa aici. Acest prim volum are, intr-adevar, un dublu merit. Pe de o parte, el pune in lumina nu numai reusita cautarii mitice a paradisului pe care o implica toate procesele initiatice si soteriologice, ci si semnele esecului, ale amputarii ei dramatice. Cu radacini in cele mai indepartate mitologii politeiste pagine, mitul paradisului continua sa bintuie inca primele secole ale Occidentului crestin (mostenitor al Edenului biblic).

Cu toate acestea, majoritatea questelor geografice si spirituale care si-l iau drept tinta sint trunchiate, asimptotice. Inainte de a deveni utopii si chiar distopii, miturile paradisului continua sa irige mult timp hartile, calatoriile, textele religioase, visele sociale, dar noul mit crestin, prin pesimismul sau antropologic, face tot mai dificila, si chiar imposibila, realizarea sa pe pamint. Acest lucru se intimpla deoarece viziunea biblica a lumii asociaza conditia istorica a omenirii cu pacatul, finitudinea si moartea, impingind mintuirea si divinizarea in lumea de apoi. In felul acesta, calatoria initiatica devine tot mai mult o iluzie, a carei urmarire va sfirsi prin a da nastere celor mai jalnice falsuri. Lectura aceasta rasturnata scoate, asadar, la lumina, de sub „miracolele“ vechiului mit, figurile unei deziluzii melancolice din care Occidentul nu a reusit inca sa-si revina.

- Cronotopurile paradisiace – tipizari arhetipale ale unei aspiratii spre absolut
Pe de alta parte, Corin Braga nu se multumeste sa faca o istorie a operelor, a textelor sau a actiunilor care au ca tema paradisul, ci lumineaza, cu finete si pertinenta, structura psihica si metapsihologica a acestei cautari imposibile. Apropiat de „mitodologia“ unui Gilbert Durand sau de psihologia adincurilor a lui C.G. Jung, el descopera in calatoriile spre Orient expresiile simbolice ale unei nostalgii a originilor, ale unei dorinte de a fi, pe scurt, ale unei queste metafizice. Cronotopurile paradisiace constituie tipizarile arhetipale ale unei aspiratii spre absolut, ale incercarii de transfigurare ontologica a umanitatii in divinitate.

Asa stind lucrurile, esecul questei devine simptomul unei noi interpretari a lumii, vehiculata de catre monoteisme, care asociaza conditia umana raului, negatiei si pacatului si face din paradis, in mod definitiv, un paradis pierdut. Imaginarul occidental al calatoriilor spre lumi mai bune devine, astfel, oglinda unei degradari, a unei drame metafizice, si refugiul unei nostalgii imposibil de implinit. Desigur, istoria acestor imaginare nu este niciodata atit de simpla, univoca si lineara. Corin Braga cunoaste si ilustreaza diversele reemergente ale imaginarelor pagine, in Renastere mai ales, dar considera ca fiind ineluctabila – fapt poate nu atit de convingator pe cit crede autorul – victoria visului sfarimat in cadrul utopiilor si al contrautopiilor.

Prin aceasta fresca pasionanta, in care studiul minutios al textelor rivalizeaza cu vastele sinteze sinoptice, Corin Braga ne conduce in inima uneia dintre cheile ce fac posibila intelegerea istoriei noastre occidentale. Intr-adevar, aceasta a fost de doua milenii incoace sfisiata de oscilatia – ajungind, uneori, la un antagonism violent – intre doua mari viziuni ale lumii: una pagina si gnostica, bazindu-se pe o tehnica de autodivinizare care ii permite omului sa spere ca va putea dobindi, intr-un loc si un timp anume, perfectiunea si fericirea; cealalta, inradacinata in mitul pacatului originar, comun celor trei traditii avramice, ii neaga omului orice putinta de a obtine mintuirea prin sine insusi si ii incredinteaza Dumnezeului transcendent si personal sarcina de a-l salva pe om, intr-o alta lume supranaturala si metaistorica. Paradisul serveste, fara indoiala, drept suport geografic si spiritual tuturor acestor onto-teo-cosmologii, dar, in unele cazuri, paradisul coboara pe harti si ocupa un loc in calendarul oamenilor, in timp ce in altele ramine doar un orizont al amintirii sau al sperantei, interzis dorintelor omenesti, prea omenesti.

Retrasind astfel prima parte a frescei paradisurilor, Corin Braga nu ne ofera doar o istorie a credintelor, ci ne invita sa patrundem in arcanele marilor constructii ale sensului vietii, pe care religiile, literaturile si chiar miturile politice nu inceteaza sa le activeze sau sa le combata. Prin aceasta, studiul imaginarului ne trimite spre nelinistile noastre existentiale cele mai profunde si spre matricile prin care interpretam istoria lumii.
___________
Text preluat din Prefata cartii Le Paradis interdit au Moyen Age. La quête manquée de l’Eden oriental.
N.B.: Titlul articolului apartine redactiei.