OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

„Rome n’est plus dans Rome, elle est toute ou je suis“. Acest citat din drama Sertorius a lui Corneille sta drept motto pe un volum mare, in octavo, tiparit in Franta ca un album bibliofil dar aflat sub inaltul patronaj al presedintelui Republicii Italiene, al Consiliului de Ministri italian, al Ministerului Afacerilor Externe, si al Bunurilor Culturale, al Instructiunii publice si al tuturor Academiilor straine din tarile latine aflate la Roma. Evenimentul lansarii acestui volum care antologheaza un deceniu de premiu literar al Uniunii Latine s-a petrecut in ultima zi a lunii noiembrie, in inima Cetatii Eterne, adica in piata Venetia din prelungirea forului lui Traian, in palatul Asigurarilor Generale. Volumul este o culegere de pretioase documente fotografice si bibliografice despre nominalizatii la premiu si, totodata, un mod original de a sarbatori Roma. Caci a fost ceruta fiecarui cistigator o scurta scriere care sa faca referire la Roma, oras unde s-a nascut ideea premiului literar al Uniunii Latine si unde s-a decernat, cu exceptia acestui an, onoranta distinctie. Uniunea Latina este o organizatie internationala si interguvernamentala fondata dupa conventia de la Madrid, din 1954, organizatie ce reuneste 35 de state de limba neolatina in scopul valorizarii particularitatilor culturale si lingvistica din tarile aderente si pentru promovarea culturii de origine latina.
Premiul international pentru literatura romanica este unul dintre instrumentele prin care un autor este pus in valoare si tradus in tarile membre. Iata citeva nume devenite celebre in literatura universala care au figurat printre premiantii Uniunii Latine: Jean-Marie Gustave Le Clézio, Juan Carlos Onetti, Augustina Bessa-Luís, Juan Morsé, Marie-Claire Blais.

In prezenta secretarului general al Uniunii Latine, Geraldo Cavalcati care i-a urmat de trei ani lui Philippe Rossillon, a scriitorului Vicenzo Consolo premiat in 1994 si presedinte al juriului in acest an si al ambasadorului Romaniei pe linga UNESCO, domnul Dan Haulica, ca reprezentant al juriului, s-au inceput prezentarile Premiului International literar al Uniunii Latine cu evocarea marilor personalitati care au figurat in selectii si acelora care au decis invingatorii. In paginile albumului am gasit multe instantanee care-l surprind pe domnul Dan Haulica in timpul ceremoniilor de premiere sau al intrunirilor juriului. Iar nu intimplator in aproape toate nominalizarile pentru Marele Premiu au figurat scriitori romani, dupa cum urmeaza: 1991, 1992 Augustin Buzura, 1993, 1999 si 2000 Mircea Cartarescu, 1994 Bujor Nedelcovici, 1996 Nicolae Steinhardt, 1997 Radu Anton Roman.

In discursul sau de la lansarea albumului Premiului International al Uniunii Latine pentru literatura romanica, 1990-2000, dl Dan Haulica a zabovit asupra premiantului din 1995, Alexandru Vona, si asupra faptului ca acest premiu l-a restituit in constiinta publicului roman de astazi pe singularul scriitor nascut in 1922 la Bucuresti din parinti de origine spaniola. Alexandru Vona, pe numele sau real Albert Samuel Bejar y Mayor, primea in 1947 premiul cel mai important de poezie al Romaniei acordat de Fundatiile Regale. In acelasi an pleaca in Franta si abandoneaza o vreme literatura din pricina mortii sotiei. Mircea Eliade il considera pe Alexandru Vona drept cel mai interesant scriitor roman de dupa razboi. Cartea care i-a adus consacrarea, Ferestre zidite, tradusa in franceza si spaniola, este un roman al solitudinii si al imposibilei comunicari.

In festivul volum al Uniunii Latine care antologheaza premiul literar si omagiaza implicit Roma prin bucati literare inedite, Alexandru Vona are in mod singular versuri intre vecinatati prestigioase: Roger Grenier, Alvaro Mutis, José Saramago. Versurile albe in franceza ale scriitorului de origine romana surprind pasul moale al pisicilor Romei peste sandaua de piatra a lui Traian sau glezna subtire a printesei Borghese. Variatiuni pe tema pisicilor romane este poemul care se afla chiar la mijlocul volumului de 230 de pagini, lansat la Roma cu o zi inaintea sarbatorii noastre nationale.