OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

profil

A aparut primul numar al revistei Plural. Culture &Civilization editata de Fundatia Culturala Romana (director: Aurora Fabritius; redactori: Erwin Kessler, Liviu Bleoca). Tema acestui prim numar: „Umanism si stiinta“ (Humanism and Science). Format tip carte (peste 250 de pagini). Textele sint, toate, in limba engleza. Corpul revistei e o antologie (alcatuita si comentata de Alexandru A. Popovici si Adrian Mihalache) cu texte despre filozofie si stiinta sau de filozofia stiintei, de poetica matematica etc., apartinind unor autori romani de prestigiu: Camil Petrescu, Grigore Moisil, Ion Barbu (Dan Barbilian), Anton Dumitriu, Alice Voinescu, Octav Onicescu. Deducem ca intentia e aceea de a face cunoscute peste hotare gindirea si contributiile acestora in domeniu. Fiecare grupaj de autor (continind intre unul si trei texte) este insotit de o biografie densa si de o bibliografie cuprinzatoare si se incheie cu un comentariu concluziv-rezumativ de citeva pagini. Culegerea se deschide cu o prefata a lui Alexandru A. Popovici despre schimbarile de paradigma in stiinta moderna. In final: un material de Adrian Mihalache despre diferite modele de eseu filozofico-stiintific in cultura romana (The Scientific Essay) reia si discuta, pe scurt, gindirea autorilor antologati in cuprinsul revistei; un concis dar dens excurs de istoria artei al lui Erwin Kessler despre relatiile dintre arte si matematica (Making Art by Numbers); si, probabil ca mostra, un set de ilustratii – fotografii ale unor lucrari de arta cu simbolistica „matematica“ (sculpturi, instalatii s.a.). Autori: Constantin Flondor, Paul Neagu, Roman Cotosman, Mihai Olos, Constantin Baciu, Marin Gherasim, Mircea Spataru, Kinema-Ikon: Emanuel Tet, Doru Tulcan, Peter Jacobi.


de ici, de colo

Editorialul lui Traian Stef din numarul 3/2000 al revistei oradene de cultura Familia (Multiculturalitatea) porneste de la tema numarului 12 al revistei Altera din Tirgu Mures. Analizind textele semnate de Adrian Majuru, Monica Spiridon si Margit Feischmidt, eseistul face utile disociatii intre multiculturalitate si cosmopolitism si mai ales intre multiculturalitate si interculturalitate. Sigur, o constatare de genul „Trebuie spus direct ca multiculturalismul este o forma care participa la deconstruirea statului national“ ii poate alerta pe multi, nu neaparat nationalisti, ci pur si simplu neavizati in problema. Intreg articolul, foarte nuantat, respira insa echililibru si bun-simt. „Lucrurile evolueaza, in istorie, si fara voia noastra. (...) De aceea, a discuta despre modelul cultural cel mai potrivit astazi Romaniei presupune o alegere si e un act politic. Acesta e deja prefigurat, in ideile si institutiile sale esentiale, de catre elitele romanesti si cele maghiare, in sincronizare cu ideile europene, dar politizarea excesiva si reactiile mediatice turbionare il acopera si nu este perceput cu calmul necesar mai ales de catre aceia care, neavind exercitiul dialogului, cauta mereu referinta oficiala.“

In acelasi sens merge si opinia reputatului istoric maghiar Gusztav Molnar, intervievat ceva mai incolo, in cadrul sectiunii Prim-plan, de catre Florin Ardelean. Citam: „In cadrul Uniunii Europene avem de-a face cu o noua structura institutionala in trei trepte: supranationala, nationala si regionala. Statul national nu dispare ca entitate institutionala, dar devine un cadru care isi pierde din forta pe zi ce trece. Esential este ca in cadrul Europei Occidentale cele trei trepte coexista. Acolo unde esafodajul care sa sustina coexistenta celor trei trepte nu exista – vezi spatiul postsovietic si balcanic are loc degradarea statului national in sens negativ, adica dezintegrare, conflicte, dispute teritoriale. Prin deconstruire eu nu inteleg ceva absolut negativ, nu e sinonim cu dezintegrare, cu nimicire, ci este exclusiv un nou principiu de organizare... Criza statului national este un fenomen universal, din Africa pina in statele cele mai dezvoltate...“. Scriind despre cartea lui Gusztav Molnar, Problema transilvana, Florin Ardelean conchide: „Problema transilvana, iata o carte care ar trebui seminarizata in Parlamentul Romaniei. Cel putin ca intentie, intreprinderea mi se pare fascinanta. Nu ma indoiesc insa ca rinocerii ar invinge, provocind un scandal de pomina, ba chiar propunind arderea cartii in piata publica“.

Pe acelasi format minion si subtiratec, revista lunara de cultura Litere din Gaesti (nr. 2 – mai 2000) pe care am taxat-o poate cam prea dur intr-un numar mai vechi al Observatorului cultural, incearca sa ne contazica (si bine face) oferind un sumar mai divers, mai consistent, mai bine organizat si, nu in ultimul rind, cu hirtie mai buna. Informatiile de istorie literara despre autori mai importanti sau mai maruntei din zona sint utile si decent alcatuite. Binevenite sint si semnalarile de noi aparitii editoriale, evenimente artistice locale, utilitare (rubrica de „Carti recomandate elevilor