Nr. 611 din 10.02.2012

Memoria locurilor
Biblioteca observator cultural
Editorial
Actualitate
In memoriam
Opinii
Document
Informaţii
Politic
Literatură
Eseu
Memorialistică
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2009   |   Noiembrie   |   Numarul 502   |   Poporul şi România lui Traian Băsescu

Poporul şi România lui Traian Băsescu

Autor: Bedros HORASANGIAN | Categoria: Politic | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Oare de ce ne iau de proşti alde Traian Băsescu şi „băsescienii“ domniei sale? Oare de ce ne consideră tîmpiţi şi vor să ne aburească de tot, insistînd asupra unui referendum care nu foloseşte acum la nimic? Oare de ce toată clica de îmbuibaţi din jurul lui Traian Băsescu încearcă să ne mintă, făcînd mare caz de „reformarea statului“ şi mare tapaj de „modernizarea României“? Pentru că dincolo de staniolul discursului retoric şi de vorbele însăilate cu meşteşug demagogic se ascunde o foarte pedestră dorinţă de căpătuială. Apelul repetat la memoria noastră vizavi de existenţa „baronilor roşii“ nu produce decît acelaşi dezgust ca şi existenţa acelor similari „baroni portocalii“. Hoţii nu au culoare şi ideologie. Sînt hoţi pur şi simplu. Adevărul nu poate fi nici de dreapta, nici de stînga. Ca şi binele sau răul. Categoriile etice nu au culoare politică. Sau ar trebui. Un gardian de la Kolîma, care lovea cu piciorul în stomac un „zek“ – aşa erau denumiţi în argoul lagărelor sovietice deţinuţii – nu putea fi mai onorabil decît un „kappo“ de la Bergen Belsen sau Dachau, care era în stare să omoare un copil fără să clipească. Mizeriile omeneşti sînt aceleaşi, dincolo de culoarea pielii sau de steagurile fluturate pe la serbările politice. De ce tot insistă Traian Băsescu cu rezultatele „grozave“ – a trecut la limită, nu se spune – ale referendumului şi nu face apel la clasa politică, ci la „români“?
 

Cine-l îndeamnă mereu să se întoarcă  la „popor“ şi să conteze doar pe instinctul nedefinit al mulţimilor? Demonizarea întregii clase politice şi scoaterea în faţa poporului sau a  „românilor“ şi raportarea la propria imaculată persoană este o şmecherie ieftină –„Ei, Parlamentul şi parlamentarii, partidele politice şi politicienii sînt corupţi, leneşi şi hoţi, contaţi doar pe mine.“ Să mai spunem că şi Carol al II-lea a desfiinţat şi interzis activitatea partidelor politice din dorinţa de a „curăţa“ viaţa politică? Nu aşa am ajuns la momente dintre cele mai dramatice ale istoriei româneşti? Apelul la popor şi noua manta de una bucată unic Conducător şi Mare Salvator al Naţiunii sînt extrem de periculoase. Livrate cu insistenţă de sfetnicii politici apropiaţi, care par cam pleoştiţi şi cu feţele opărite în noile apariţii televizuale. Apelul la „Das Volk“ şi „Deutschland“ toată ziua bună ziua nu l-a salvat pe Adolf Hitler în nici un fel. Încercarea actualului preşedinte român de a minimaliza rolul şi locul Parlamentului şi al parlamentarilor este o manevră, subtilă, de a capta încrederea şi, nu în ultimul rînd, votul „poporului“. Nimic nu mai contează în România în afară de „popor“ şi de Traian Băsescu.

În rest, doar moguli – ca Vântu şi Voiculescu – ticăloşi şi ticăloşiţi din sistemul „ticăloşit“.
 

Dar Traian Băsescu de unde provine? „Băsescienii“ au trăit in vitro ca să nu se spurce şi ei la rîndul lor ?

Traian Băsescu trimite mereu şi la oligarhii îmbătrîniţi în rele. Ca Dinu Patriciu. Pe bună dreptate timorat şi devenit, mai nou, „apolitic“, după 48 de ore de arest. Nu e uşor de judecat un om. Sau moşieri – ca Mircea Dinescu – care ar fi bine să plece, să se care în Bulgaria dacă nu vor s-o păţească. La urma urmelor Karavelov şi Hristo Botev, revoluţionari de marcă ai „poporului“ din Bulgaria nu au găsit adăpost la Bucureşti ca să scape cu viaţă? Şi ar mai fi de luat la refec toţi ticăloşii ăştia care au dat mîna cu „bolşevicul“ Ion Iliescu. Inclusiv acoliţii lui de „stînga“, care ar trebui să dea socoteală pentru sîngele vărsat în decembrie 1989, în Piaţa Universităţii şi la cele două mineriade. Traian Băsescu vrea să confişte cu aşa-zisa lui „dreaptă“ de strînsură tot ce a fost mai curat şi inocent în decembrie 1989 şi în prima jumătate a lui 1990. Nu ne aducem aminte ca oamenii aşa-zişi de „dreapta“de astăzi, precum Traian Băsescu, Emil Boc, Sulfina Barbu, Monica Macovei sau Roberta Anastase – oh, Dumnezeule... – Videanu, Blaga, Pogea şi atîţia guralivi lideri pedelişti să fi manifestat în decembrie 1989 împotriva comunismului şi să zbiere din toţi rărunchii „Jos Comunismul!“ şi „Jos Securitatea!“ Nu am văzut-o pe arţăgoasa Mme Elena Udrea plină de nuri, în balconul din Piaţa Universităţii să se ţină de mînă cu Doina Cornea, Ana Blandiana şi Stelian Tănase.
 
Şi atunci de unde atîta duşmănie împotriva „bolşevicilor“ lui Ion Iliescu? Cei ieşiţi din puşcăriile comuniste din generaţia lui Corneliu Coposu şi Ion Diaconescu aveau şi ar mai avea şi acum... toată îndreptăţirea să-l judece pe Ion Iliescu, „pentru sîngele vîrsat“. Dar nu Traian Băsescu, care şi-a văzut de ciubucăriile lui şi înainte şi după 1989. Nu are nici o îndreptăţie morală să facă apel la „popor“ şi „români“. Dacă se vrea „Salvator al Neamului“ ar trebui să utilizeze alte mijloace şi să propună lucruri concrete şi proiecte de viitor fezabile pentru anii ce vin. Ce ne propun Traian Băsescu şi „băsescienii“ lui? Puterea absolută. De rest ne ocupăm noi, nu mai e treaba voastră.

Nu ţine şmechereala.Vom vota şi se va vedea. Dacă serviciile speciale vor sta cuminţi, nu vor fi iar împuşcături în decembrie.

 


 
 
 
Cele mai citite articole
Primul cincinal de condamnare a comunismului: legenda merge mai departe
Din nou despre şcoală: cîteva lucruri simple
Supravieţuire înainte de alegeri?
AVALON. Modelul prezidenţial
La telefon, Ion Vinea
Cele mai comentate articole
Primul cincinal de condamnare a comunismului: legenda merge mai departe
Exponatul
Din nou despre şcoală: cîteva lucruri simple
Supravieţuire înainte de alegeri?
Caragiale de ieri şi politicienii de azi
Cele mai recente comentarii
Cand "executia simbolica" a tatuclui Base?
Prea multa patima
MEMORIA-I OCHIUL TIMPULUI ( şi nu numai d-lui. Peter Dan)
da, da,
vaz ca,
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Infocarte Uniunea Artistilor Plastici Cartier
 
Elite Art Gallery vreaubilet ro Corporate Image Reteaua literara Institutul Cultural Roman Business Edu Dana Art Gallery
 
International Experimental Engraving Biennial LicArt Senso TV