Iulie, 1858. Praga. Nicolae Filimon, aflat într-o călătorie pe parcursul căreia mai vizitează Germania şi Italia, ajunge în acest oraş din centrul Europei, care îşi reflectă imaginea în valurile Vltavei de mai bine de zece secole. Descrie vizita în prima sa lucrare, în ordinea apariţiei, anume volumul Escursiuni în Germania Meridională.
Ajuns la Praga, Filimon se lasă sedus de farmecul turnurilor aurite, al cupolelor multitudinii de biserici, al străduţelor romantice, de simbioza stilurilor arhitecturale şi de încîntătoarele sale grădini.
Vizita sa la Praga este cu atît mai interesantă cu cît, 12 ani mai tîrziu, un alt mare om de litere al vremii, Jan Neruda, merge la Bucureşti, într-o vizită, parcă, de răspuns. Marele poet şi ziarist ceh scrie, la rîndul său, propriile impresii despre capitala României. Comparînd şederea lui Nicolae Filimon la Praga şi cea a lui Jan Neruda la Bucureşti, putem să concluzionăm următoarele: în vreme ce Neruda merge printre români pentru a intra în contact cu felul lor de a fi şi de a trăi, Filimon este atras mai cu seamă de monumente, de muzee, de modul în care cehii trăiesc muzica şi arta.
La Praga, Filimon este purtat de dragostea pentru cultură să asiste la concerte şi spectacole teatrale. Îi lasă o impresie foarte bună nivelul artistic ridicat al acestora, în special în domeniul muzicii, atît de drag lui. În acelaşi timp, avînd în vedere înclinaţiile sale native de critic dramatic, nu putea să nu îşi amintească, în mod comparativ, de realitatea anevoioasă pe care teatrul românesc o cunoştea în acea vreme.
Citite astăzi, cînd Praga este un oraş vizitat anual de 4 milioane de turişti, impresiile aşternute pe hîrtie de Nicolae Filimon, după vizitarea urbei, sînt de o actualitate uluitoare. Filimon simte valoarea acestui oraş, dată, spre exemplu, de monumentele sale admirabile şi de simfonia diverselor stiluri arhitecturale. Praga se deschidea, aşadar, încă de atunci, curiozităţii călătorului însetat de a respira aerul oraşelor care vibrează de încărcătură istorică.
Iulie, 2008. Praga. Ceea ce Nicolae Filimon înţelesese cu precis 150 de ani în urmă este, acum, însuşit de întreaga lume. Oraşul este recunoscut ca fiind o bijuterie ce trebuie văzută, ca o destinaţie turistică de primă mînă. O demonstrează şuvoaiele de turişti care îi conferă un parfum cosmopolit şi de vacanţă perpetuă. Ademeneşte, mai mult ca oricînd, ţesătura intimă de străduţe medievale, neatinsă de ghearele ascuţite şi încovoiate ale Timpului.
Praga

